Croația revine la serviciul militar obligatoriu după aproape două decenii, într-un context tensionat pe scena internațională. Începând de luni, 9 martie, 800 de recruți vor începe un program de instrucție militară de două luni, desfășurat pe întreg teritoriul țării. Această decizie marchează o schimbare semnificativă în politica de apărare a Croației și o redefinire a relației sale cu serviciul militar, după ce legislația în domeniu a fost modificată în octombrie anul trecut, într-un context de tensiuni crescânde cu Rusia. Croația devine astfel a zecea țară membre NATO care recurge la serviciul militar obligatoriu în ultimii ani, în încercarea de a-și consolida apărarea națională și de a se alinia tendințelor europene de reînarmare.
Pentru a înțelege mai bine această decizie, trebuie să privim înapoi la motivele și circumstanțele care au condus la reluarea serviciului militar obligatoriu. În perioada de dinainte, țara a optat pentru un sistem de apărare bazat aproape exclusiv pe voluntariat, dar în ultimii ani, situația geopolitică din regiune s-a deteriorat. Războiul din Ucraina și amenințarea tot mai evidentă din partea Rusiei au determinat guvernul de la Zagreb să ia măsuri preventive și să alinieze strategia de apărare la cele ale altor state din regiune, precum Ungaria, Polonia sau statele baltice.
Rezistența internă și participarea voluntarilor
Decizia de a relua serviciul militar obligatoriu nu a fost lipsită de controverse. La început, opinia publică a fost divizată, unele voci exprimând temeri legate de costuri și de posibila revenire la un sistem învechit. Cu toate acestea, procentul semnificativ de voluntari înscriși în primul contingent – peste jumătate dintre recruți fiind voluntari și 10% dintre aceștia fiind femei – a contrazis aceste temeri. Această participare masivă demonstrează un interes crescut pentru apărare și o conștientizare mai profundă a riscurilor geopolitice.
Contrar altor state europene unde obiecțiile de conștiință sunt mai frecvente, în Croația doar zece recruți au optat pentru serviciul civil, invocând motive religioase sau etice. Acest număr extrem de redus indică o acceptare largă a noii măsuri, dar și o solidaritate națională în fața unei situații de risc.
Beneficiile pentru tineri și industriei locale
Recruții vor beneficia de un pachet de formare comprehensive care include deprinderi de bază de supraviețuire, autoapărare, prim ajutor și controlul dronelor în timp real. În plus, pentru participarea la program, tinerii vor primi o soldă lunară de 1.100 de euro, o recunoaștere a vechimii în muncă și prioritate la angajare în sectorul public. Aceste beneficii nu sunt doar un stimulent financiar, ci și o investiție în dezvoltarea unui tineret pregătit pentru provocările de securitate ale viitorului.
Autoritățile de la Zagreb urmăresc să recruteze în fiecare an cel puțin 4.000 de tineri pentru programul de instrucție, o inițiativă de amploare care vizează atât consolidarea apărării naționale, cât și crearea unei baze de resurse umane aptă să răspundă prompt oricăror situații de criză.
Context regional și perspectivele viitoare
Trecerea Croației la serviciul militar obligatoriu nu este un fenomen singular în Europa. În ultimii ani, alte zece state, între care și statele nordice și baltice, precum și Grecia și Turcia, au fost nevoite să reintroducă această măsură, în răspuns la amenințările crescânde, în special cele generate de războiul din Ucraina și de agresivitatea Rusiei. Această tendință denotă o preocupare comună pentru consolidarea liniilor de apărare și pentru pregătirea populației în fața eventualelor conflicte.
Deși măsura a fost adoptată în contextul tensiunilor regionale și europene, autoritățile croate vor monitoriza evoluția situației, fiind conștiente că această schimbare poate avea implicații complexe nu doar în plan militar, ci și în societate. În plan internațional, reflectă o dorință de a-și întări poziția și de a contribui la cadrul de securitate al NATO, în condițiile unei lumi tot mai instabile.
Cu toate aceste măsuri, Croația își reafirmă angajamentul de a-și proteja integritatea teritorială și de a participa activ la eforturile globale de stabilitate și securitate, pregătită să răspundă și celor mai acute provocări ale vremurilor.
Sursa: Europafm.ro
