Oamenii de știință încearcă să înțeleagă de ce ADN-ul de Neanderthal, preluat de strămoșii Homo Sapiens, nu a fost eradicat complet de selecția naturală. Cercetările recente sugerează că acest material genetic are încă un impact asupra structurii creierului uman, contribuind la tulburări mintale precum schizofrenia și depresia.
În urmă cu aproximativ 40.000 de ani, strămoșii noștri s-au încrucișat cu neanderthalienii, moștenind o parte din ADN-ul acestora. Deși o mare parte din acest material genetic a fost eliminat de selecția naturală, aproximativ două procente din genomul populațiilor non-africane actuale este încă compus din ADN de Neanderthal. Acest lucru indică faptul că nu tot ADN-ul de Neanderthal a fost dăunător și eliminat.
Impactul ADN-ului de Neanderthal asupra creierului
Pentru a investiga efectele acestui ADN asupra creierului uman, cercetătorii au analizat scanări cerebrale de la aproximativ 40.000 de persoane din Marea Britanie. Ei au corelat sute de trăsături neurologice diferite cu variante genetice derivate de la neanderthalieni. Rezultatele, care urmează să fie evaluate de experți, au identificat 28 de poziții separate în genom unde ADN-ul de Neanderthal pare să modifice dezvoltarea neurologică.
Cea mai semnificativă dintre acestea vizează o genă de pe cromozomul 14, numită DAAM1. Aceasta prezintă variante de Neanderthal care influențează 39 de trăsături morfologice diferite în cadrul cortexului occipital și parietal. Interesant este faptul că ADN-ul de Neanderthal în această poziție a genomului are un efect protector împotriva schizofreniei.
Consecințele asupra sănătății mintale
Pe de altă parte, variantele de Neanderthal asociate cu o genă de pe cromozomul 4, numită PRDM5, par să contribuie la subțierea cortexului frontoparietal și cresc susceptibilitatea la depresie severă, dependență și tulburări de personalitate. O altă genă, LC13A3, prezintă variante care pot interfera cu structura substanței albe, ducând posibil la o afecțiune numită leucoencefalopatie. Aceasta poate declanșa „crize neurologice episodice”.
Conform studiilor, majoritatea variantelor de Neanderthal care afectează morfologia creierului au fost dăunătoare pentru oamenii moderni. Cu toate acestea, unele dintre aceste variante au scăpat de selecția naturală. Ele continuă să modeleze organizarea corticală și conectivitatea, având consecințe asupra condițiilor neuropsihiatrice precum schizofrenia și depresia. Rezultatele acestor cercetări oferă o perspectivă asupra modului în care moștenirea genetică a neanderthalienilor ne influențează sănătatea și evoluția creierului.
