Dacă ai crezut că titlul este doar o glumă, ai dreptate. În realitate, curățenia de Paște pare să se rezume, pentru mulți români, la flirtul cu praful sau la reușita de a pune o față bună în fața musafirilor, chiar dacă locuința nu a fost văzută de nimeni altcineva în ultimele săptămâni. În cazul în care musafirii se limitează doar la apeluri video, curățenia devine o activitate superficială, care nu depășește câteva minute de aranjat câteva obiecte și de șters rapid praful, pentru a da impresia de ordine.
În felul acesta, rutina de curățenie de Paște își păstrează, de cele mai multe ori, configurația unei activități de fotografie, menită să facă impresie bună, dar fără a fi nevoie de eforturi majore. Timpul investit în pregătiri este, în cazul multora, proporțional cu interesul pentru vizitatori, fie ei fizici sau virtuali.
Cât durează, de fapt, pregătirea pentru musafirii virtuali
Paradoxul pandemiei și al restricțiilor sociale s-a reflectat și în obiceiurile de curățenie. Mulți români nu mai au de ani de zile nevoie să-și curețe profund apartamentele sau casele, pentru că musafirii nu vin fizic. Între 15 și 30 de minute sunt suficiente pentru a face o curățenie de suprafață, în timp ce boss-urile sau rudele își dau întâlniri via video call.
Unul dintre cititorii G4Media.ro povestește că, înainte de Paște, a investit mai mult în decorarea bradului sau a meselor, decât în spălatul dușului sau aspirarea covoarelor. „Tot ce trebuie să faci pentru o întâlnire online e să te asiguri că fundalul arată decent, iar camerele sunt curate. Nu-ți trebuie o curățenie ca pentru vizitatori în carne și oase,” explică el.
Până la urmă, timpul petrecut pentru dezinfectare sau aranjare reală este, pentru mulți, zero. Întâlnirile virtuale au dus la o relaxare a standardelor, pentru că nu mai trebuie să-ți faci griji dacă ai uitat să speli geamurile sau să ștergi praful de pe comode. În plus, schimbându-și mentalitatea, oamenii au învățat să nu mai aloce atât de mult timp acestei activități, în condițiile în care nu sunt vizitatori fizici.
Impactul pe termen lung al obiceiurilor de curățenie
Deși în timpul restricțiilor sociale, românii au reușit să reducă timpul petrecut cu curățenia de Paște, în unele cazuri, această relaxare a standardelor păstrează tendința de a menține acasă ordinea doar pe moment. Mulți admit că, în mod normal, nu mai dau avansat multă importanță curățeniei, decât când se apropie o vizită în carne și oase sau sărbătorile religioase.
Un specialist în managementul curățeniei afirmă că această tendință a dus, în general, la o atitudine superficială față de menținerea ordinii. „Cei care preferă curățenia rapidă și superficială o zugrăvesc pe termen lung ca fiind o alegere personală, dar e departe de cei care investesc constant în întreținerea locuinței,” explică el.
Constant, angajații din domeniu remarcă o creștere a numărului de solicitări pentru servicii de curățenie „de moment” sau pentru activități de igienizare rapide, dar fără a implica o curățenie în profunzime. În perioada premergătoare sărbătorilor, aceste solicitări pot ajunge chiar și la dublu față de perioadele obișnuite. În același timp, există și o masivă retenție a obiceiurilor de simplificare a procesului de curățenie, ca răspuns la noile condiții de viață și la așteptările legate de timpul petrecut acasă.
Conform datelor din ultimele luni, aproximativ 40% dintre români declară că fac curățenie doar atunci când aud sau văd că se apropie vizitatori fizici. În cazul în care nu sunt vizitatori, majoritatea preferă să conserve energia și timpul pentru alte activități.
Data la care această tendință ar putea suferi schimbări este încă incertă, dar în cercul specialiștilor în domeniul curățeniei se vorbește despre o posibilă stabilizare a obiceiurilor în funcție de evoluția situației sociale și sanitare.
Sursa: G4food.ro
