Primăria Sectorului 3 a inaugurat Bulevardul Iuliu Hațieganu fără respectarea normelor legale de recepție, iar un recent raport al Curții de Conturi confirmă aceste nereguli
Începând cu luna ianuarie 2026, adevărul despre modul în care Primăria Sectorului 3 a finalizat și dat în folosință Bulevardul Iuliu Hațieganu începe să iasă la iveală. Deși oficial autoritățile locale au anunțat că acest bulevard, finalizat într-un timp record de doar 60 de zile, a fost recepționat și pus în funcțiune conform normelor legale, ultimele rapoarte ale Curții de Conturi dezvăluie adevărul: nimic din toate acestea nu s-a întâmplat după regulile impuse de lege.
Investigația care a deranjat oficialii publici
La începutul anului 2025, jurnaliștii de la Buletin de București au publicat o investigație intitulată „Circuitul Negoiță”, în care au arătat că lucrările de pe această arteră sunt pline de petice, surpări și tasări, probleme care ar fi trebuit să impulsioneze o verificare a modului în care au fost realizate. În ciuda acestor constatări, edilul Robert Negoiță ripostează cu declarații ferme, afirmând că bulevardul a fost construit cu fonduri proprii, fără intermediar și fără implicarea firmelor controlate politic.
Însă, conform raportului recent al Curții de Conturi, aceste afirmații sunt departe de adevăr. Inspectorii au constatat că lucrările au fost date în funcțiune fără a fi respectate procedurile legale de recepție, iar documentația necesară nu a fost furnizată oficial nici de Primăria Sectorului 4, nici de Administrația Străzilor București, instituția responsabilă de supervizarea acestor proiecte. Lipsea notificarea între părți, un element esențial pentru legalitatea procesului de recepție, ceea ce face ca întreaga investiție să fie, din punct de vedere administrativ, ilegală.
Diferențe de cost și transparență sub semnul întrebării
O altă descoperire a inspectorilor a ridicat semne de întrebare privind transparența și corectitudinea cheltuielilor publice. În ciuda sumei oficiale afișate pe site-ul Primăriei Sectorului 3, care indică o valoare de circa 8,95 milioane de lei pentru modernizarea bulevardului, Curtea de Conturi estimează că investiția reală depășește cu peste 2 milioane de lei această cifră. Astfel, în total, bugetul alocat pentru lucrare a fost de peste 10,2 milioane de lei în 2023, cu cheltuieli suplimentare în 2024, în valoare de peste 856.000 de lei.
Această diferență de cost, confirmată oficial, ridică semne de întrebare despre modul în care s-au gestionat fondurile publice. Raportul critică nu doar prețul real al lucrărilor, ci și modul în care s-au realizat multiple reparații peste noapte, din același buget, pentru a corecta problemele apărute pe bulevard după finalizarea lui. Negoiță susține că toate aceste reparații au fost făcute în urma garanției semnate cu constructorul, însă, în realitate, primăria controlată de el este și executorul acestor reparații, cheltuind din fondurile locale.
Probe de manipulare și declarații contradictorii
După publicarea investigației Buletin de București, primarul Negoiță a lansat un adevărat atac mediatic, acuzând publicația de „speculații”. La o conferință pe bulevardul Iuliu Hațieganu, edilul s-a declarat „mândru” că a realizat bulevardul, încercând să minimizeze problemele ridicate de jurnaliști. „Păi, nu e mult, oameni buni. Este minuscul. Deci, cine în țara asta a mai reușit să facă un bulevard de 2 km cu opt milioane de lei?”, a declarat el, încercând să apere investiția și modul de realizare.
Reacțiile lui Negoiță au fost urmate, însă, de dezvăluiri de amploare din partea altor jurnaliști, precum cei de la Recorder.ro, care au publicat în august 2025 detalii despre construirea unui drum pe terenul unei firme familiale a edilului, în doar câteva zile, pentru a se inscrie în același tipar al cheltuielilor rapide și netransparente. La scurt timp, primarul a răspuns acuzând Buletin de București de răspândire de informații false și de „dezinformare” legată de reabilitarea boulevardului.
Ce urmează pentru infrastructura bucureșteană?
Raportul Curții de Conturi face lumină asupra unor practici administrative discutabile și pune sub semnul întrebării legitimitatea acestor proiecte. În plus, problemele de calitate ale materialelor și de execuție, combinate cu lipsa unei recepții legale, pot crea un precedent periculos pentru alte lucrări publice din Capitală. În timp ce oficialii continuă să-și apere investițiile, cetățenii așteaptă soluții clare și verificări stricte ale modului în care se cheltuie fondurile publice.
Deocamdată, în paralel cu controalele și acuzațiile de ambele părți, șantierele din oraș se îndreaptă spre o nouă etapă de inspecție și sancțiuni. Încrederea în administrația locală, așadar, rămâne la un nivel precar, iar problema unei infrastructuri realizate cu norme legale și costuri reale devine tot mai acută pentru bucureșteni.
