Primarii din București continuă să comporte cu nonșalanță terenuri private, transformându-le în spații publice fără acordul proprietarilor sau respectarea legislației în vigoare. În timp ce guvernele locale se laudă cu proiecte de modernizare și investiții, anumite acțiuni, de fapt, ies din cadrul legal, ridicând semne de întrebare cu privire la controlul și responsabilitatea administrațiilor în domeniul urbanistic și ecologic.
Asfaltare ilegală pe terenuri private și conflicte juridice nerezolvate
Un exemplu de astfel de practică îl reprezintă cazul primarului Daniel Băluță din Sectorul 4, care, în 2022, a decis să amenajeze o parcare lângă stația de metrou Timpuri Noi, pe un teren revendicat de foști proprietari și aflat în litigiu. Informațiile transmise la momentul respectiv indicau clar faptul că terenul nu era cadastrat sau înregistrat oficial în patrimoniul municipal. În ciuda acestor dovezi, primarul a ordonat începerea lucrărilor, ignorând notificările și avertismentele privind situația juridică a terenului.
Potrivit unor surse din primărie, primarul a primit informații despre situația juridică a terenului de la Primăria Municipiului București, însă a ales să continue investiția, motivat de dorința de a crea o parcare modernă la marginea zonei Metrou. În acest proces, s-au tăiat ilegal cinci copaci, fără a deține autorizațiile necesare, iar firma contractată a fost sancționată cu o amendă de 5.000 de lei pentru defrișare ilegală. În ciuda acestor abateri, parcarea a fost redeschisă în 2024, după o perioadă de temporară suspendare, fiind practic funcțională în sistem park & ride.
Criticii, inclusiv consilieri locali din opoziție, au criticat vehement această practică, acuzând administrația de vorbește despre transparență, dar acționează în paralel cu legea. Nicorel Nicorescu, consilierul general USR, a atras atenția că terenul este revendicat de foști proprietari și că „primarul sectorului 4, preia ‘cu japca’ un teren privat, necadastrat, pentru a-l betona și transforma într-o parcare cu plată”. Mai mult, accesul în această parcare se făcea pe trotuar, compromițând siguranța pietonilor și încălcând normele de urbanism.
Certificări și control administrativ, fără rezultate concrete
La nivel oficial, anchetele au fost demarate de autoritățile competente, cum ar fi Inspectoratul de Stat în Construcții și Curtea de Conturi, însă rezultatele nu au întârziat să apară. În aproape patru ani, situația nu s-a modificat semnificativ. Parcarea continuă să funcționeze, fără avize, iar terenul pe care a fost amenajată nu a fost niciodată transferat oficial Primăriei Sectorului 4, care, în fapt, a acționat fără un suport legal solid.
Similar, alte terenuri, precum cele de pe strada Dealul Bradului, au fost și ele afectate. Deși cererea de expropriere a fost respinsă în consiliu, lucrările au fost totuși începute, fiind continuate prin plata unei chirii de aproape 50.000 de euro anual proprietarilor, pentru dreptul de folosire a terenului. Cu toate acestea, aceste terenuri de sport au fost ridicate între două drumuri intens circulate și complet lipsite de zone de umbră sau alte facilități pentru utilizatori, punând la dispoziție un exemplu clar de gestionare superficială a spațiilor publice.
Lucrări făcute „cu dedicație”, în ciuda legii și a opiniei publice
Reacțiile critice nu întârzie să apară. Consilierii locali și experții în urbanism reclamă modul în care primăriile tratează terenurile private, fapt ce ridică semne de întrebare asupra moralității și legalității acestor acțiuni. În cazul Sectorului 4, chiar dacă exproprierea a fost respinsă de consiliu, construcțiile ilegale continuă, iar profesioniștii în domeniu vorbesc despre grave probleme de transparență și respectare a legii.
Pe lângă aceste cazuri, autoritățile se confruntă și cu probleme legate de gestionarea spatiilor verzi și a infrastructurii publice, unde se aplică adesea metode improvizate sau ilegale pentru a „păstra” asfaltul sau pentru a crea spații de divertisment și agrement pentru localnici. La nivel național, aceste practici riscă să compromită încrederea cetățenilor în integritatea administrației locale și să genereze conflicte birocratice și judiciare, pe măsură ce situațiile devin de notorietate.
În ciuda avertismentelor și a legislației clare, fenomenul continuă să își pună amprenta asupra unor zone ale orașului, arătând o lipsă de responsabilitate în gestionarea deliberată a terenurilor private. La moment, niciun semn clar nu indică o schimbare fundamentală în abordare, iar proprietarii de terenuri își păstrează drepturile încălcate sau ignorate în cu totul alte interese.
Sursa: Buletin.de