Criza competențelor digitale și a literației științifice în rândul copiilor români — un semnal de alarmă serios
Situația învățământului din România a ajuns, din nou, în prim-planul dezbaterilor publice, după publicarea unor rapoarte alarmante realizate de UNICEF în colaborare cu compania Edukido. În aceste studii, realizate pe noii generații de elevi, rezultatele indică un procent îngrijorător de copii cu competențe digitale extrem de slabe, iar nivelul de alfabetizare științifică a multora dintre ei este sub bazele unui statut funcțional acceptabil. În timp ce oficialii din domeniu vorbesc de multă vreme despre aceste probleme, cifrele înfiorătoare aduc, din nou, în discuție lipsa unor măsuri concrete pentru remediere.
Un procent infim de elevi cu competențe digitale avansate
Potrivit datelor, doar 0,2% dintre copiii din România posedă competențe digitale de nivel înalt, ceea ce înseamnă că aproape toți elevii se confruntă cu dificultăți majore în utilizarea tehnologiei moderne, esențială pentru integrarea socială și profesională în secolul XXI. Într-o epocă în care digitalizarea a pătruns în toate sferele vieții, această situație evidențiază un decalaj din ce în ce mai accentuat între România și țările vector ale inovării.
“Fără competențe digitale solide, tinerii noștri devin victime ale propriului decalaj și riscă să fie excluși din economia modernă,” susține profesorul universitar Daniel David, specialist în psihologie și educație. La nivel mondial, integrarea tehnologiei în procesul educațional a devenit o prioritate, însă România pare departe de a asigura accesul și formarea adecvată a elevilor în această direcție.
Peste 40% dintre elevi sub nivelul literației științifice
Pe lângă competențele digitale, rezultatele testelor de literație științifică sunt, de asemenea, alarmante. Aproximativ 43% dintre copiii români au nivelul de înțelegere și aplicare a cunoștințelor științifice sub nivelul minim acceptabil, fiind expuși riscului de a trăi într-o societate nesătulă de informație, dar lipsită de fundamentul științific pentru a înțelege și a dezvolta opinii critice.
Analistul Eduard Popescu argumentează că acest deficit de literație științifică reflectă probleme fundamentale ale sistemului de învățământ, dar și ale părinților și comunităților locale. “Copilul trebuie să fie educat nu doar pentru a memora informații, ci pentru a-l face capabil să pună întrebări, să analizeze și să înțeleagă lumea din jur,” explică specialistul.
Impactul social și economic al acestor disfuncții
Deși aceste cifre nu sunt o premieră pentru discuțiile din ultimii ani, intensitatea și amploarea lor dau de gândit. Cu o școală care, în multe cazuri, se bazează pe metode tradiționale, și cu resurse insuficiente în infrastructură, programa școlară ajunge să devină depășită în fața nevoilor actuale.
“Problema nu este doar despre instrumente digitale sau manuale, ci despre o reformă profundă a mentalității și a modului în care lucrăm cu tinerii,” afirmă Daniel David, subliniind faptul că aceste cifre ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru decidenți. Fără investiții sustenabile în educație, fără programe de training pentru cadrele didactice și fără implicarea comunităților, riscul de a crește o generație tot mai înapoiată din punct de vedere al competențelor devine unul real.
Dincolo de aceste cifre, un lucru este clar: societatea românească trebuie să se adapteze rapid pentru a evita dezavantajele pe termen lung. În timp ce demersurile politice în domeniu par lente și disfuncționale, tinerii noștri rămân prizonierii unei situații în care pregătirea pentru lumea digitală și științifică lipseste cu desăvârșire.
Perspective și pași înainte
Reprezentanții Ministerului Educației afirmă că se află în proces de reconsiderare a curricula și a metodelor de predare, dar aceste promisiuni lipsesc deocamdată de rezultate concrete. Într-o societate în care tehnologia devine tot mai dominantă, fiecare zi de întârziere în implementarea reformelor înseamnă pierdere pentru viitorul tinerilor și, implicit, pentru dezvoltarea durabilă a țării.
După aceste rapoarte, prioritățile trebuie să fie clar stabilite: investiții reale în infrastructură digitală, resurse adecvate pentru profesori, dar și o schimbare culturală care să pună accent pe gândirea critică și pe alfabetizarea științifică. Altfel, riscul ca și în următorii ani cifrele să se înrăutățească devine imens, iar rezultatele pot avea repercusiuni profund negative asupra evoluției societății.
