Conform G4Media: Fostul ministru al Educației, DANIEL DAVID, a atras atenția asupra unei discrepanțe majore între așteptările privind performanța elevilor la testele internaționale PISA și realitatea procesului educațional din România. Conform acestuia, este eronat să se solicite rezultate PISA fără ca sistemul de învățământ să adopte o paradigmă educațională aliniată acestor standarde.
Paradigma PISA, o necesitate ignorată
DANIEL DAVID a subliniat că rezultatele slabe obținute de România la testele PISA, unde peste 50% dintre elevi prezintă analfabetism funcțional la matematică și aproape 46% la citire, sunt o consecință directă a modului de predare. „Este incorect să ceri rezultate PISA fără să ai paradigma PISA în procesul educațional”, a declarat fostul ministru, adăugând că, dacă se continuă predarea „focalizată pe competențe, pe programe școlare fără logică PISA”, nu se pot aștepta performanțe îmbunătățite. Aceste declarații vin în contextul publicării recente a datelor PISA, care plasează România sub media europeană la ambele secțiuni analizate.
Sistemul educațional, sub lupa criticilor
Criticile lui DANIEL DAVID vizează în mod specific curricula și metodele de predare utilizate în școlile românești. Acestea par să nu fie adaptate pentru a dezvolta competențele esențiale evaluate de PISA, care pun accent pe aplicarea cunoștințelor în contexte variate și pe rezolvarea problemelor. Lipsa unei corespondențe între ce se predă și ce se evaluează la nivel internațional contribuie la perpetuarea unui nivel scăzut de alfabetizare funcțională în rândul tinerilor.
Experții în educație sugerează că o reformă profundă a programelor școlare, orientată spre dezvoltarea gândirii critice, a capacității de analiză și sinteză, precum și a abilităților de rezolvare a problemelor, este imperativă. Trecerea de la un învățământ bazat pe memorare la unul centrat pe înțelegere și aplicare ar putea reprezenta o direcție esențială pentru ameliorarea performanțelor viitoare.
Consecințe pe termen lung
Analfabetismul funcțional ridică semne de întrebare serioase cu privire la pregătirea absolvenților pentru piața muncii și pentru participarea activă la viața socială. Nevoia de adaptare rapidă la schimbările economice și tehnologice impune un nivel înalt de competență, pe care sistemul educațional actual pare să nu-l poată oferi în mod constant. Această situație poate genera discrepanțe sociale și economice pe termen lung.
Datele publicate săptămâna aceasta de organisme internaționale arată clar decalajul dintre capacitățile elevilor români și standardele globale. Sistemul educațional se confruntă astfel cu o provocare majoră, necesitând acțiuni corective rapide și eficiente pentru a asigura o educație de calitate.
Sursa: G4Media
