În București, tot mai mulți cetățeni se mobilizează pentru a rezolva problemele din cartierele lor, de la salvarea spațiilor verzi la îmbunătățirea infrastructurii. Analiza Buletin de București arată cum se formează aceste grupuri civice, ce reușesc să realizeze și de ce unele zone sunt mai active decât altele.
Inițiativele cetățenești apar adesea ca reacție la o criză sau o problemă concretă, care afectează direct viața de zi cu zi. Aceste grupuri funcționează de obicei informal și se bazează pe voluntariat. Cu toate acestea, distribuția lor în oraș nu este uniformă. Au fost intervievate cinci grupuri civice, cu obiective și zone de acțiune diferite, pentru a înțelege mai bine fenomenul.
Cum iau naștere grupurile civice
Cele mai multe grupuri civice iau naștere ca răspuns la o problemă specifică, care a devenit prea evidentă pentru a fi ignorată. În zona Parcului IOR, grupul „Aici a fost o pădure / Aici ar putea fi o pădure” s-a format în urmă cu trei ani, într-un moment descris de membrii săi ca fiind unul de „criză”. Andreea David, una dintre inițiatoare, a explicat: „Era momentul de criză, când o bună parte din copacii aflați pe terenul retrocedat din Parcul IOR fuseseră otrăviți și se uscaseră”.
La fel, în Parcul Bazilescu, un grup civic a apărut în noiembrie 2024, când au început tăieri de arbori. Iulian Ignat a declarat că intervențiile au ridicat suspiciuni: „Aceeași firmă, același stil de „toaletare” care în anii trecuți a dus la uscarea sau prăbușirea mai multor arbori în cartier”. Grupul de Inițiativă Civică Wilson a pornit de la dorința de a transforma o curte interioară insalubră într-un spațiu prietenos pentru vecini. Grupul „Piața Voievozilor” s-a constituit din cauza problemelor legate de deșeuri, iar în cartierul Tineretului, o comunitate online s-a format în jurul lipsei apei calde și a căldurii.
Realizările grupurilor civice
Deși pornesc de la o problemă specifică, multe grupuri abordează ulterior teme mai largi. În cazul Parcului IOR, lupta pentru salvarea zonei retrocedate a dus la interesul vecinilor pentru legislația de mediu și relația cu administrațiile locale. Grupurile urmăresc probleme precum curățenia, infrastructura, protejarea arborilor, relația cu primăria și calitatea spațiului public.
Printre realizările notabile se numără oprirea unor intervenții nocive, îmbunătățirea unor spații sau crearea unui canal de dialog cu autoritățile. Grupul „Aici a fost o pădure” a organizat proteste și a încercat să împiedice tăierile de arbori, în timp ce Grupul de Inițiativă Civică Parc Bazilescu a oprit „toaletări agresive”. Grupul de Inițiativă Civică Wilson a transformat o curte insalubră într-un spațiu verde. Grupul Civic „Piața Voievozilor” a reamenajat piața și a construit un cadru de colaborare pentru evenimente comunitare. Acțiunea Comunitară Tineretului a oprit proiecte de construcție și a protejat spațiile verzi.
Importanța implicării civice
Experiențele celor implicați arată că implicarea civică produce rezultate, chiar dacă nu imediat și nu ușor. Cristina Iordache din Grupul Wilson a spus că implicarea civică „sparge bariera anonimatului urban”. Andreea David a explicat: „Implicarea civică înseamnă sa intri într-un teritoriu ce depășește propria persoană. Să realizezi că, de fapt, faci parte dintr-un organism mai mare decât tine, cel al întregului oraș”.
În pofida dificultăților, precum relațiile cu instituțiile publice și mobilizarea oamenilor, implicarea civică rămâne importantă pentru comunitate. Sandra Tudose din Grupul Piața Voievozilor a subliniat importanța prezenței fizice, explicând că „implicarea reală vine în timp, nu la primul apel”. Camelia Bacioiu din Acțiunea Comunitară Tineretului a încurajat oamenii să înceapă, afirmând că „în afară de niște timp și niște nervi, nu are mare lucru de pierdut. Și dacă reușește, are foarte multe lucruri de câștigat – o comunitate de oameni cu interese comune, schimbări reale în cartier și sentimentul de scop”.
