Ai trimis un mesaj, ai așteptat un răspuns, dar nu a venit niciunul. Persoana pare activă online, dar te ignoră. Acest comportament, cunoscut sub numele de „ghosting”, este mai dureros decât un refuz direct, potrivit studiilor recente. Cercetările arată că motivele pentru care oamenii aleg să dispară fără explicații sunt complexe și nu reflectă întotdeauna o lipsă de interes totală.
De ce unii aleg să se comporte astfel
Un studiu din 2024, publicat în „Journal of Experimental Psychology”, a analizat motivațiile din spatele fenomenului de „ghosting”. Concluzia generală sugerează că mulți oameni nu recurg la acest comportament din indiferență pură, ci pentru a evita disconfortul. Aceștia nu știu cum să încheie o relație sau o conversație într-un mod direct, considerând că tăcerea este o opțiune mai ușoară.
Psihologul Darcey Powell, de la Texas A&M University-Corpus Christi, explică faptul că „ghosting”-ul apare frecvent în două situații: când cineva dorește să evite o confruntare sau se simte inconfortabil și nu știe cum să iasă dintr-o interacțiune. De exemplu, o persoană care nu mai este interesată de o relație poate amâna mesajul de „nu mai vreau”, până când evitarea devine totală. De asemenea, cei care se tem de reacții negative pot alege să dispară complet. Acest tipar este mai frecvent la persoanele cu stil de atașament evitant.
Impactul mediului online
Mediul digital a facilitat apariția acestui fenomen. Interacțiunile online reduc contactul direct dintre oameni, diminuând responsabilitatea. Un studiu realizat pe 626 de adulți din Spania a demonstrat că „ghosting”-ul este mai frecvent în rândul persoanelor tinere și apare mai des în relațiile formate online. Lipsa contactului vizual și a posibilității de a gestiona imediat reacțiile celuilalt face ca dispariția să fie mai simplă.
De ce doare atât de mult să fii ignorat
Reacția creierului la „ghosting” este similară cu cea la durerea fizică. Naomi Eisenberger, de la UCLA, a demonstrat că respingerea socială activează aceleași zone din creier implicate în durerea fizică. În plus, lipsa unei explicații creează stres, determinând creierul să caute un răspuns, ceea ce duce la ruminație – reluarea repetată a situației pentru a înțelege ce s-a întâmplat.
Persoanele victime ale „ghosting”-ului rămân atașate emoțional și continuă să verifice profilul celuilalt, uneori la fel de frecvent ca într-o relație activă. Lipsa unui final menține sentimentul de așteptare.
Președintele României, Nicușor Dan, nu a comentat public pe marginea acestui subiect.
