Autostrada Ploiești – Brașov, un proiect vechi de peste două decenii, rămâne blocat în faza de studii, deși a fost declarată „prioritate” în bugetul pentru perioada 2026-2029. Drumul, promis de nenumărate guverne, este un simbol al eșecurilor în infrastructura românească, cu multiple promisiuni și redesenări, dar fără finalizare.
Rădăcinile proiectului: de la Ceaușescu la studiile moderne
Necesitatea acestei autostrăzi a fost identificată tehnic încă de acum o jumătate de secol. Primele studii IPTANA din perioada 1967–1970 conturau o rețea de autostrăzi, cu axa București – Brașov fiind considerată prioritară. După Revoluție, în 1990, statul român a reconfirmat oficial construcția prin HG 947. În 2002, a fost realizat primul Studiu de Fezabilitate modern pentru întregul traseu București – Brașov.
Promisiuni politice și eșecuri repetate
În anii 2000, autostrada București – Ploiești – Brașov a apărut în programul de guvernare Năstase (2001–2004), alături de alte axe strategice. Guvernul Tăriceanu (2005–2008) a promis finalizarea lucrărilor, dar România a rămas cu un număr mic de kilometri de autostradă. Guvernul Boc a propus circa 1300 km de autostradă, dar a realizat mult mai puțini. Guvernul Ponta a reintrodus autostrada în programul de guvernare (2013–2016), fără rezultate concrete. Ulterior, aceleași promisiuni au fost repetate de guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă.
Pe tronsonul Comarnic – Brașov, în timpul guvernării Ponta, ministrul Dan Șova a garantat că va finaliza autostrada până în 2016, spunând: „chit că mă mut cu cortul pe autostrada Comarnic, tot o termin până în 2016”. Licitațiile au eșuat, iar proiectul nu a avansat. Victor Ponta a legat și el discursul politic de autostradă, afirmând că dacă nu este gata până în 2016, „nu mai candidez”. Autostrada nu a fost finalizată, iar Ponta nu a mai candidat la parlamentare în 2016.
Situația contractului actual și perspective
Contractul actual pentru studiul de fezabilitate și proiectare este cu firma Consitrans, în valoare de aproximativ 46,5 milioane lei fără TVA. Termenul inițial de proiectare era de 30 de luni pentru studiul de fezabilitate și încă 12 luni pentru proiectul tehnic. La începutul lui 2026, după circa 60 de luni, studiul nu este finalizat, iar proiectul este blocat în faza investigațiilor geotehnice. Consitrans a cerut un volum de foraje geotehnice mult mai mare decât fusese inițial estimat, generând un conflict contractual.
În februarie 2025, contractul a fost preluat de CNIR de la CNAIR, iar în 2026 compania a impus penalități de 4 milioane de lei proiectantului. Autostrada Ploiești – Brașov apare ca prioritate în strategia 2026–2029, dar în bugetul pe 2026 nu sunt prevăzuți bani pentru finalizarea studiului de fezabilitate. Gabriel Budescu, șeful CNIR, a menționat că fondurile pot fi realocate rapid odată ce situația se deblochează, fiind luate în calcul fonduri europene, bugetul de stat sau parteneriatul public-privat.
Asociația Construim România (ASCORO) a acordat autostrăzii A3 Ploiești – Brașov „premiul I” pentru cea mai mare nerealizare a anului 2025. Organizația a solicitat rezilierea contractului cu Consitrans și reluarea licitației pentru proiectare și execuție, cu prioritate pentru sectorul Sinaia Sud – Predeal Sud. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, declara în martie 2024 că autostrada ar putea fi gata „în 2030… pe acolo”, la „4 ani după lansarea licitațiilor pentru execuție”.
