Marți, cei nouă membri ai boardului Băncii Naționale a României se reunesc pentru a decide dacă mențin, reduc sau majorează dobânda-cheie. Analiștii anticipează în unanimitate că rata dobânzii va rămâne la 6,5%, cu excepția unei eventuale revizuiri în creștere a prognozei privind inflația. Cu toate acestea, se așteaptă ca comunicarea publică ulterioră a BNR să fie prudentă, fără a oferi orientări suplimentare pentru viitor, în condițiile în care perspectiva actualizată a inflației din raportul ce va fi publicat în 15 mai va fi probabil dominată de incertitudine.
Experții consideră că, deși inflația a fost un subiect central al discuțiilor, majorările ratelor dobânzilor sunt foarte puțin probabile în perioada următoare. În schimb, gestionarea lichidității financiare se poate modifica dacă piața valutară va suferi presiuni mai puternice, în special din cauza eventualei deprecieri a leului. În prezent, majoritatea analiștilor de la BCR consideră că cel mai probabil scenariu este acela în care BNR va amâna orice ajustare a dobânzii până spre sfârșitul anului, mai precis la ultima ședință din noiembrie, în așteptarea unei actualizări a prognozei economice.
Pe fondul acestei previziuni, specialiștii subliniază că BNR va monitoriza și evoluțiile deciziilor Băncii Centrale Europene, pentru care se preconizează două majorări ale dobânzilor până în septembrie. Florian Libocor, economistul-șef al BRD, afirmă categoric că nu se așteaptă ca banca centrală din România să reducă dobânda-cheie în 2023, argumentând că o astfel de decizie ar putea avea efecte adverse, precum ieșirea capitalului și deprecierea leului, în condițiile în care prețurile din economie sunt deja ridicate și orice reducere ar putea fi neobservată în prețurile de consum.
O preocupare majoră pentru BNR rămâne evoluția inflației, iar raportul publicat de BCR în 15 mai va contura probabil o versiune actualizată, marcată de incertitudine. În scenariul speculat, inflația ar putea ajunge la 5,1% până în 2026, în condițiile în care șocul petrolului continuă să influențeze prețurile, pentru cel puțin câțiva ani. Impactul scumpirii combustibililor, în special a benzinei, se poate transmite în economie, adăugând aproximativ 0,4 puncte procentuale la rata overall a inflației pentru fiecare creștere de 10% a prețurilor carburantilor.
Importanța acestei evoluții constă în posibilitatea de a compromite revenirea inflației în banda țintă a BNR, programată pentru 2027. În același timp, scenariile indică faptul că o reducere a ratelor dobânzilor în 2026 va fi posibilă doar dacă economia va demonstra semne clare de relansare, acceptând o creștere sub potențial și riscul de recesiune. Conflictul din Orientul Mijlociu adaugă un element de incertitudine în estimările de creștere economică, cu o previziune de +0,3% pentru 2026.
Dacă BNR va decide să reducă dobânda-cheie, efectele ar fi vizibile în principal în scăderea ratelor la credite, creșterea consumului, o posibilă depreciere a leului și o accelerare a investițiilor. Pe termen scurt, această mișcare ar putea stimula economia, dar și risca supraîncălzirea acesteia, mai ales dacă reducerea va fi prea agresivă sau prea timpurie.
Pe de altă parte, majorarea dobânzilor are efecte contrare, precum scumpirea creditelor, aprecierea leului și reducerea inflației. Aceste măsuri sunt considerate de BNR ca eficiente în controlul prețurilor, dar pot duce și la încetinirea creșterii economice, diminuând consumul și investițiile private. În condițiile în care inflația continuă să fie ridicată și sporadică, banca centrală va pregăti, cel mai probabil, o nouă ajustare a politicii monetare în funcție de evoluția datelor economice. În acest context, buletinul de știri anunță că decizia privind dobânda va fi anunțată marți, urmând să fie interpretată în lumina celor mai recente indicatori economici și prognoze.
Sursa: HotNews
