Aproximativ trei sferturi dintre europeni sunt deschiși la consumul de produse alimentare obținute din așa-numitele fluxuri secundare de pește și fructe de mare, conform unui studiu recent. Inițiativa a fost realizată pe un eșantion de peste 1.500 de persoane din Marea Britanie, Suedia și Germania.
Rezultatele cercetării arată că acceptarea acestor produse este mai mare în rândul tinerilor, al locuitorilor din mediul urban și al persoanelor preocupate de alimentația sănătoasă sau de protejarea mediului. Mulți dintre aceștia consideră aceste ingrediente ca o alternativă viabilă de proteine și ca o soluție pentru utilizarea eficientă a resurselor. nnProdusele derivate din fluxuri secundare de pește și fructe de mare sunt deja integrate în mâncăruri gata preparate, în restaurante fast-food, cantine și chiar în gătitul casnic.
Provocări legate de percepția consumatorilor
Una dintre principalele rezerve ale consumatorilor cu privire la aceste produse este asociată cu ideea că ar fi „prea procesate” sau artificiale. Producătorii încearcă să contracareze această percepție, evidențiind faptul că tehnologia folosită este similară cu cea utilizată în prepararea alimentelor obișnuite, precum chiftelele sau alte produse din carne. Ei argumentează că procesele sunt standardizate și că se bazează pe metode de procesare și gătire familiare.
Transparența în etichetare și informare este crucială pentru a câștiga încrederea consumatorilor. Companiile din domeniu evită termenii tehnici și preferă să ofere informații clare despre originea ingredientelor. De exemplu, un reprezentant al companiei finlandeze Hailia a menționat: „Observăm semnale clare că utilizatorii sunt deschiși să integreze aceste produse în viața lor de zi cu zi, dar transparența este esențială pentru construirea unei încrederi de durată. (…) Materia primă provine din părțile care rămân după filetare, cum ar fi ramele (inclusiv coada) și alte bucăți și resturi. Acestea nu trebuie tratate ca deșeuri sau fluxuri secundare cu valoare redusă – sunt materii prime alimentare valoroase, care în mod tradițional au fost subutilizate.”
Potențialul economic al fluxurilor secundare
Companiile din domeniu pun accentul pe potențialul economic al acestor fluxuri secundare, ținând cont de faptul că o parte semnificativă din peștele procesat nu ajunge direct în consum. Studiile estimează că între 30% și 70% dintr-un pește poate fi transformat în produs secundar sau cu valoare redusă. Această schimbare de perspectivă deschide noi oportunități pentru industria alimentară: reducerea risipei, eficiență sporită și dezvoltarea de produse cu un impact redus asupra mediului.
Pentru a atrage consumatorii, accentul se mută de la rezolvarea reticenței acestora, spre familiarizarea lor cu produsele alimentare realizate din fluxuri secundare.
