Focul Sfânt, simbol al Învierii, nu s-a aprins întotdeauna în tradiționala ceremonie de la Ierusalim. Istorici și cercetători au identificat câteva episoade de-a lungul secolelor în care Lumina Sfântă nu a venit, generând dezbateri aprinse și interpretări contradictorii. Unul dintre cele mai vechi cazuri este cel din anul 1100, la scurt timp după ce cruciații au cucerit Ierusalimul.
Anul 1100: controverse religioase după cucerire
După ce cruciații au preluat controlul asupra bisericii, patriarhul latin Daimbert a condus ceremonia, însă fără succes. Sursele istorice menționează că Lumina Sfântă nu s-a manifestat în mod miraculos. Conform unor cronici orientale, focul ar fi apărut abia ulterior, în absența latinilor și în prezența clerului grec și sirian. Acest eveniment a alimentat disputa dintre clerul răsăritean și cel apusean asupra legitimății ritualului.
Episodul din 1100 a fost folosit ca instrument de polemică între ortodocși și catolici. Papa Grigore al IX-lea a emis o bulă în 1238, denunțând ritualul ca fraudă și interzicând participarea clerului romano-catolic. Astfel, evenimentul a generat o adevărată dezbatere teologică și a accentuat tensiunile confesionale din acea perioadă.
Cazuri remarcabile din istorie
Un alt episod important, menționat frecvent, este cel din 1579, legat de „coloana despicată”. Potrivit tradiției ortodoxe, patriarhul grec-ortodox Sofronie al IV-lea și credincioșii ortodocși nu ar fi fost lăsați să intre în Biserică, ceremonia având loc în afara ei. Focul ar fi apărut miraculos în curtea exterioară, în dreptul unei coloane. Această relatare este prezentă în sursele ecleziale ortodoxe și este confirmată și de existența coloanei considerate locul minunii.
Cu toate acestea, acest episod nu are aceeași susținere istoriografică precum cel din 1100. O sursă veche, Codex Monacensis Graecus 346, copiată în 1634, reproduce un text din 1608, redactat la 29 de ani după evenimentul descris. Distanța cronologică face evenimentul contestat de mulți istorici.
Lumina Sfântă și controversele din 1634
Recent, anul 1634 a reintrat în atenția cercetătorilor, odată cu descoperirea unui text arab despre miracolul Luminii Sfinte. Conform acestui manuscris, tensiunile din acel an au fost generate de conflictul privind data celebrării Paștelui între armeni și greci. Armenii sărbătoreau Paștele cu o săptămână mai târziu, încercând să împiedice desfășurarea ritualului de către comunitatea greco-ortodoxă.
Potrivit manuscrisului, autoritățile otomane au sigilat mormântul, împiedicând accesul pelerinilor greci. Cu toate acestea, în interiorul mormântului s-a aprins lumina în ceasul al nouălea, moment interpretat de autorul sursei ca o confirmare a poziției greco-ortodoxe. Există și alte surse despre evenimentele din 1634, din perspectiva armenilor, care descriu evenimentele invers, grecii fiind cei care ar fi făcut presiuni.
Anul acesta, Nicușor Dan, în calitate de Președinte al României, va fi prezent la ceremoniile de Paște de la Ierusalim.
