Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a încercat luni să liniștească temerile legate de starea barajului Mihăileni din județul Bihor, într-un discurs susținut în plenul Camerei Deputaților. În fața aleșilor, ea a respins acuzațiile privind un scandal populist și a subliniat importanța crucială a proiectului pentru infrastructura regională, menționând că acesta a fost, până acum, tratat cu responsabilitate. Buzoianu a confirmat intenția de a depune toate documentele necesare pentru reevaluarea și consolidarea barajului, asigurând că măsurile de siguranță sunt prioritatea zero pentru Ministerul Mediului.
Evoluție și controverse: barajul Mihăileni, un proiect despre care s-au semnalat zeci de suspiciuni
Barajul Mihăileni, construit în anii ’80, alături de alte infrastructuri hidrotehnice din România, joacă un rol esențial în gestionarea resurselor de apă ale râului Crișul Alb, fiind parte integrantă a strategiei de combatere a inundațiilor și de alimentare cu apă. În ultimul timp, însă, acesta a devenit subiect de dezbatere aprinsă, odată cu apariția unor informații precum și a unor imagini care indică posibile vulnerabilități structurale. În contextul alertelor, autoritățile locale și centrale au fost montate pe activarea verificărilor amănunțite ale stării barajului, într-o încercare de a evita orice situație de urgență.
Declarațiile ministrului și măsurile pregătite
Diana Buzoianu a răspuns acuzațiilor cu privire la lipsa de măsuri concrete și a explicat că, în prezent, Ministerul a intensificat verificările și a pregătit un plan de acțiune pentru depunerea tuturor documentațiilor cerute de legislație. „Suntem în fața unui proiect de infrastructură strategic, care, din nefericire, a fost vulnerabilizat, dar nu este în pericol în momentul de față. Toate elementele sunt în mișcare pentru a asigura siguranța și pentru a restabili încrederea în această infrastructură vitală,” a afirmat oficialul.
Context și trecut
Barajul Mihăileni, cu o lungime de aproape 300 de metri și o înălțime de peste 50 de metri, face parte din rețeaua de infrastructuri hidrotehnice a țării, fiind construit pentru a sprijini atât structurile agricole, cât și pentru protecția împotriva inundațiilor. De-a lungul anilor, însă, între specialiști și autorități s-au iscat tensiuni cu privire la starea acestuia, mai ales în contextul recentelor fenomene meteo extreme și a unor avertismente despre posibile crackuri sau slăbiri ale structurii.
Ultimele evoluții
În zilele următoare, oficialii planifică să finalizeze evaluările tehnice și să depună toate documentele necesare pentru autorizații, dar și pentru finanțarea măsurilor de reabilitare dacă va fi cazul. În același timp, comunitățile din zonă rămân vigilente, urmând să fie anunțate despre orice decizie sau acțiune în privința siguranței barajului.
Deși preocupările legate de infrastructura hidrotehnică din România sunt de mult timp prezente în mediul public, această situație specifică de la Mihăileni aduce în prim-plan nevoia stringentă de monitorizare continuă și de intervenție rapidă pentru protejarea oamenilor și a mediului. Rămâne de văzut dacă măsurile anunțate vor fi suficiente pentru a reda încrederea și pentru a asigura stabilitatea acestei infrastructuri vitale.
Sursa: Digi24
