Claudiu Crețu, fostul director general al ELCEN, compania de stat care asigură producția de energie termică și electricitate în București, are șanse reale să își recapete poziția de conducere, după ce i-a fost ridicată interdicția de exercitare a funcției. Decizia a fost luată de Tribunalul București, care a dispus definitiv eliminarea restricției impuse anterior de procurorii DNA, în cadrul anchetei pentru corupție în care Crețu este acuzat de luare de mită. În ciuda faptului că procesul penal continuă, decizia instanței reprezintă un pas important în viața profesională a fostului șef al ELCEN, iar posibilitatea ca acesta să revină în funcție ridică întrebări despre impactul politic și administrativ al cazului.
Decizie judiciară în favoarea lui Crețu, dar temei pentru controverse
Pentru mulți, decizia Tribunalului București de a retrage interdicția de exercitare a funcției lui Clauțiu Crețu adaugă o nouă dimensiune în cazul unei anchete de corupție aflate încă în desfășurare. În septembrie 2025, Crețu a fost pus sub control judiciar, fiind interzis să părăsească România și să se implice în activitatea companiei de stat. Această măsură a fost contestată, însă inițial respinsă în instanță. La începutul lunii martie, judecătorii mențineau controlul judiciar până la un nou termen.
Însă, pe 19 martie, hotărârea s-a schimbat: Tribunalul a decis să îi permită lui Crețu să se întoarcă la conducerea ELCEN, eliminând și restricțiile de a nu contacta anumite persoane implicate în anchetă, inclusiv Sorin Bonciu, asociat majoritar al Electricom SA. Aceasta înseamnă că fostul director poate reveni la postul de director general, deși ancheta penală continuă, și riscă să fie reținut de orice eventuale probe suplimentare.
Cazul și suspiciunile legate de mita și influența politică
Clauțiu Crețu are un parcurs controversat, atât în plan profesional, cât și în cel penal. Absolvent de drept și teologie, a fost atras în cercul politic al PNL, dar acuzat că a primit mită 40.000 de lei pentru a accelera plățile ilegale de peste 7 milioane de lei către o firmă controlată de familia Slivinschi. În anchetă, procurorii DNA susțin că Crețu ar fi operat prin intermediul directorului comercial Cristian Zamfiroi, pentru a favoriza anumite interese private, exercitând o influență excesivă asupra deciziilor din cadrul ELCEN.
La începutul anului trecut, Crețu fusese suspendat din funcție, iar în decembrie a fost trimis în judecată pentru corupție, alături de Zamfiroi și alți doi afaceriști. În același timp, ancheta a descoperit că între acesta și Sorin Bonciu, un personaj cunoscut pentru activitatea sa în domeniul energiei, s-au creat legături suspicioase. Procurorii susțin că, în schimbul unor comisioane, Crețu ar fi încercat să obțină terenuri de la firma lui Bonciu, însă acesta a negat vehement orice implicare în astfel de relații comerciale.
Reangajarea și revenirea la lucru în condițiile anchetei
În ciuda acuzațiilor grave, Consiliul de Administrație al ELCEN a decis recent să-l reangajeze pe Crețu, oferindu-i o poziție în cadrul Serviciului de Management Integrat. Acesta are atribuții de coordonare a activităților de management al riscurilor, mai puțin cele de corupție sau influență politică, dar poziția pare a fi o recompensă pentru sprijinul acordat anterior companiei.
Întreaga situație indică o complexitate extrem de mare în modul în care politica, afacerile și administrarea publică se intersectează în cazul ELCEN. Pe de o parte, decizia instanței de a-i permite lui Crețu să reintre în funcție poate fi interpretată ca o satisfacție a dreptului la presiune judiciară infundată sau, din contră, ca un indice al vulnerabilității sistemului de control în fața influenței politice și a intereselor private.
Deși ancheta penală este încă în desfășurare, această decizie ar putea avea implicații mai largi pentru modul în care companiile de stat din România sunt gestionate și pentru modul în care corupția, dacă există, va fi tratată în continuare. Pentru moment, Crețu pare să fie într-un pas mai aproape de a-și relua poziția, însă întrebările legate de integritate și transparență rămân deschise.
Sursa: Buletin.de