O ratare a calificării a adus în lumina reflectoarelor responsabilitatea directă a selecționerului, însă în cazul recentei campanii europene a naționalei de fotbal a României, această condamnare nu poate fi redusă doar la acțiunile din teren sau la bănuielile legate de resursele disponibile. Cătălin Tolontan, în opinia publicată pe GOLAZO.ro, site-ul de sport al HotNews, analizează cu obiectivitate impactul deciziei de a nu ajunge la turneul final și subliniază că, în această situație, vina trebuie împărțită și cu cei care au condus și au dezvoltat fotbalul românesc în ultimii ani.
Responsabilitatea și resursele, o discuție veche care persistă
De prea mult timp, contestările privind resursele disponibilizate pentru fotbalul românesc sunt în centrul dezbaterii. Se invocă frecvent faptul că țara noastră are la dispoziție suficiente materiale umane și financiare pentru a produce rezultate. Însă, conform lui Tolontan, „atâtea resurse are fotbalul românesc, dar rezultatele lipsesc cu desăvârșire, iar acest lucru nu poate fi scuza pentru selecționer sau pentru cei care gestionează infrastructura”.
Selecția, pregătirea și strategia din spatele meciurilor au fost, de asemenea, puncte de critică, dar autorul subliniază că, în ultimii ani, fotbalul românesc a rămas în același punct de stagnare, chiar și când s-au alocat fonduri considerabile. În astfel de condiții, nu ciobul de pe teren trebuie să fie principalul vinovat pentru eșec, ci, mai degrabă, managementul și politicile din domeniu.
În opinia sa, dacă discutăm despre responsabilitate, aceasta nu poate fi doar a antrenorului sau a câtorva jucători. „O rată a calificării este, mai presus de toate, o problemă de viziune și de performanță la vârful piramidei fotbalului românesc.” Tolontan adaugă că, în cazul acestei campanii, eșecul este o consecință directă a unor decizii greșite de management și a unui sistem defectuos, în care resursele nu sunt canalizate eficient.
Jucătorii au simțit iarba amestecată cu noroi, nu acum
Un aspect mai puțin obișnuit, dar semnificativ, îl reprezintă reacțiile jucătorilor, care au mușcat la propriu din iarba amestecată cu noroi, în timpul unor meciuri decisive. Le-au fost puse în față condițiile dure, terenurile improprii și o stare generală de dezechilibru. Însă, aceste incidente nu sunt, cum s-ar putea crede, simple accidente ale terenului sau ale atmosferei.
Această imagine simbolizează, pentru Tolontan, starea de dezinteres și neglijență față de infrastructură și condiții, care contribuie și ele la rezultatul final. Dacă în alte țări se investește mult pentru a asigura condiții optime, în România aceste lucruri devin amintiri din alte vremuri.
Conversia acestor detalii în probleme structurale devine, astfel, o reflectare clară asupra modului în care rezultatele nu sunt doar o chestiune de cântar al talentului sau al motivațiilor, ci și de investiție în infrastructură și management. În 13 august 2023, federația anunța oficial că va începe un program de modernizare a terenurilor de antrenament și a infrastructurii pentru tineri, în încercarea de a schimba această stare de fapt.
