Perioadele festive, inclusiv Paștele, pot amplifica comportamentele nesănătoase deja existente, conform unui studiu recent realizat de CREDU – Centrul de Cercetare, Educație și Comunicare pentru Sănătate Publică. Deși în imaginarul colectiv sărbătorile reprezintă momente de bucurie și revedere, realitatea evidențiază impactul lor complex asupra stării psihice și comportamentale a populației. Datele indică o creștere a nivelului de stres, anxietate și chiar recidive în rândul persoanelor deja vulnerabile din punct de vedere mental. Specialiștii atrag atenția că, în perioadele de sărbătoare, există o tendință privind scăderea monitorizării stilului de viață. Consum excesiv de alcool, mâncare bogată în calorii și lipsa activităților fizice devin obiceiuri frecvente, care pot afecta pe termen lung sănătatea fizică și mentală. În plus, sentimentul de izolare sau presiunea socială de a fi perfect în fața familiei și apropiaților pot intensifica traumele nevindecate sau problemele preexistente.
Unul dintre principalele mecanisme explicative ale acestor fenomene îl reprezintă reacția naturală a organismului la stresul generat de evenimentele festive. Sărbătorile, deși aduc bucurie, pot în același timp accentua sentimente de singurătate, tristețe sau vinovăție. Aceste emoții pot determina persoanele să caute refugiu în alcool sau mâncare excesivă, pentru a temporar atenua stările negative. Diferențele individuale joacă, de asemenea, un rol important. Persoanele cu dificultăți de adaptare sau cu antecedente de depresie pot resimți mai intens impactul sărbătorilor asupra stării lor psihice. Studiul CREDU arată că aceste perioade devin o cauză frecventă a recidivei în cazul celor cu probleme anterioare, fiind un factor de risc major pentru agravarea condiției lor. De asemenea, sentimentul de „a fi departe de normalitate” sau de a nu se putea integra în cadrul familial sau social poate duce la creșterea comportamentelor autodistructive sau la apariția sentimentelor de inutilitate. În aceste contexte, autocompătimirea devine o reacție comună, iar adesea, soluțiile de moment devin un mecanism de coping nociv.
Specialiștii în psihologie și sănătate mentală recomandă abordări preventive pentru a diminua riscul de amplificare a comportamentelor nesănătoase în perioadele de sărbători. În primul rând, este esențială conștientizarea propriilor limite și monitorizarea constantă a comportamentelor alimentare și de consum. În plus, menținerea unui program de activitate fizică, chiar și moderată, contribuie la controlul stărilor de anxietate și la creșterea nivelului de serotonină, cunoscută drept hormonul fericirii. Participarea la activități sociale, chiar și în condiții restrânse din cauza situației sanitare, poate ajuta la reducerea sentimentului de singurătate și izolarea. Pentru persoanele cu antecedente de tulburări psihice, este recomandată continuarea tratamentului și consultarea frecventă a specialistului. În plus, familie și prietenii au un rol important în susținerea emoțională și în crearea unui mediu sigur și sprijinitor. Studiul CREDU indică faptul că abordarea acestor recomandări în perioada sărbătorilor poate avea un impact semnificativ asupra sănătății mentale a populației. În acest context, autoritățile anunță lansarea, în următoarele luni, a unei campanii naționale de informare și prevenție menită să educe cetățenii cu privire la riscurile asociate și soluțiile disponibilşități.Sărbătorile, un factor de risc pentru comportamente nesănătoase, conform studiului CREDU
Mecanismele psihologice din spatele amplificării comportamentelor riscante
Soluții și recomandări pentru reducerea impactului negativ
Sărbătorile, un factor de risc pentru comportamente nesănătoase, conform studiului CREDU Perioadele festive, inclusiv Paștele, pot amplifica comportamentele nesănătoase deja existente, conform unui studiu recent realizat de CREDU – Centrul de Cercetare, Educație și Comunicare pentru Sănătate Publică
