Eritrea, punct strategic în rivalitatea Arabă de pe Marea Roșie
Eritrea, micuța țară insulară situată strategic la Marea Roșie, atrage din ce în ce mai mult atenția capitalelor arabe ca un potențial element cheie în rivalitatea dintre Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite (EAU). După ce relațiile dintre aceste state s-au intensificat, Egiptul încearcă să consolideze legăturile de securitate dintre Eritrea și Arabia Saudită, având în vedere influența tot mai mare a EAU în regiune, în special în contextul parteneriatului său militar cu Etiopia.
Diplomația recentă dintre Egipt și Eritrea este, de fapt, o reacție la un acord de apărare încheiat în ianuarie între armata Sudanului și Pakistan, despre care se consideră că este finanțat de Arabia Saudită. Acest demers evidențiază complexitatea și natura dinamică a alianțelor care se conturează în jurul Mării Roșii.
Tensiuni și perspective de colaborare
În trecut, Eritrea și Egipt au fost considerate aliați apropiați ai EAU, însă în contextul războiului civil din Sudan și a crizei din Gaza, relațiile dintre Cairo și Abu Dhabi au început să se racordeze. Eritrea, condusă de președintele Isaias Afwerki din 1993, era la început aliniată cu EAU, fiind folosită ca bază pentru operațiunile militare în Yemen. Cu toate acestea, în 2021, EAU a renunțat la baza de la portul Assab și a început să dezvolte o relație militară strânsă cu Etiopia, ceea ce a determinat un reviriment al interesului Egiptului pentru Eritrea.
Michael Woldemariam, expert la Universitatea din Maryland, a declarat pentru Middle East Eye că „sprijinirea Eritreei are sens din perspectiva de securitate regională a Egiptului, dar există constrângeri financiare”. Se pare că Egiptul ar putea beneficia de pe urma sprijinului saudit, având în vedere resursele sale financiare considerabile.
Eritrea și interesul pentru apărare
În prezent, Eritrea se confruntă cu provocări militare semnificative, iar recentele tensiuni cu Etiopia reînvie preocupările în rândul autorităților de la Asmara, care acuză Etiopia de susținerea grupurilor rebele. În consecință, Asmara are nevoie urgentă de echipamente noi, întrucât se teme de utilizarea dronelor etiopiene în eventuale conflicte. Astfel, Eritrea caută nu doar sprijin militar, ci și ajutoare financiare.
Martin Plaut, expert în problemele Cornului Africii, afirmă că „Eritreanii au nevoie de echipamente noi”, subliniind faptul că sursele lor de venit sunt limitate. „Au trei surse de cash: impozitele pe agricultori, mineritul și un impozit de două procente din diaspora”, spune Plaut, arătând astfel dificultățile economice cu care se confruntă această țară.
Schimbările din peisajul aliantelor din Golf
Egiptul vizează prin aceste măsuri o îmbunătățire a relațiilor cu Eritrea, pentru a contrabalansa influența Etiopiei, care își desfășoară acum proiectele ambițioase cum ar fi Marele Baraj Renaissance. Acesta este perceput ca o amenințare majoră la adresa securității naționale egiptene.
În același timp, colaborează pentru a restrânge ajutoarele de la EAU către Sudan, punând presiune asupra liderului libian Khalifa Haftar. Egiptul ia în considerare chiar utilizarea dronelor turcești pentru a combate forțele paramilitare din Sudan.
Aceste strângeri de alianțe nu sunt însă lipsite de provocări. Egiptul și Eritrea au de lucrat pentru a transforma această relație într-o cooperare concretă, cu livrabile clare pentru viitor. De exemplu, deși acordul între Sudan și Pakistan a fost semnat, nu există încă dovezi publice că armele respective ar fi ajuns la destinație, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la angajamentele internaționale.
Pe scurt, Eritrea devine un jucător central în rivalitatea din regiune, iar evoluțiile politice și militare de aici vor avea un impact semnificativ asupra stabilității Mării Roșii și a alianțelor arabe.
