Conform HotNews: Aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani nu înțeleg ce citesc, iar peste 50% sunt sub nivelul minim de competență la matematică, conform rezultatelor studiului PISA 2025 publicate recent. Aceste cifre reflectă deficiențe grave în sistemul educațional românesc, despre care reprezentanții părinților spun că nu reprezintă o surpriză, ci mai degrabă un eșec al adulților responsabili.
Eșecul sistemului, nu al elevilor
Cătălin Viorel Nan, președintele Federației Naționale a Părinților, subliniază că rezultatele PISA nu măsoară direct capacitățile elevilor, ci calitatea statului român și a sistemului educațional. El afirmă că România se situează sub media OCDE la toate domeniile evaluate, confirmând o problemă structurală persistentă.
„Aici mai mult este eșecul adulților care au construit, administrat și apărat acest sistem. Nu este eșecul copiilor”, declară Nan pentru HotNews. El critică lipsa investițiilor concrete în educație, în ciuda declarațiilor politice constante privind prioritizarea acestui domeniu.
Cererea insistentă a Federației Naționale a Părinților pentru alocarea a 6% din PIB pentru educație devine și mai pertinentă în lumina acestor date. Lipsa finanțării adecvate se reflectă, susține Nan, în calitatea actului educațional și, implicit, în competențele generale ale populației, afectând toate sectoarele, de la meserii practice la poziții strategice.
O structură educațională depășită
Rezultatele PISA 2025 arată o deteriorare față de evaluările anterioare. La matematică, 52% dintre elevi sunt sub pragul minim de competență, o creștere față de 49% în PISA 2022. La citire, procentul elevilor sub nivelul minim a ajuns la 48%, comparativ cu aproximativ 42% în evaluarea precedentă.
Cătălin Viorel Nan explică această regresie prin faptul că sistemul educațional românesc este „construit prost” și a rămas în urmă față de cerințele societății moderne. El compară sistemul actual cu cel de la începutul secolului XX, conceput pentru a forma muncitori, și îl consideră „complet nefuncțional” în contextul actual.
Potrivit reprezentantului părinților, rezolvarea problemei necesită o colaborare la nivel înalt, implicând președintele, partidele politice, sindicatele, părinții și elevii, pentru a defini viziunea unui proiect educațional pe termen lung. Scopul ar fi formarea unor cetățeni echipați cu abilități esențiale, precum inteligența financiară, competențele digitale, gândirea critică, inteligența emoțională și educația juridică.
Dezbatere fragmentată, progrese lente
Întrebat despre dificultatea implementării unui plan educațional pe 20 de ani, Nan invocă lipsa unui consens național și preocuparea constantă pentru subiecte considerate minore.
„Noi ne batem încă dacă facem geografie sau istorie. Noi ne batem pe câtă matematică facem, câtă fizică, dacă introducem sau nu introducem astronomie, dacă avem Săptămâna Verde sau să nu avem Săptămâna Verde. Adică încă suntem la dezbatere de grădiniță în timp ce alte sisteme deja sunt la liceu și facultate”, afirmă președintele Federației Naționale a Părinților.
El adaugă că lipsa unei responsabilizări măsurabile, cu indicatori publici și progrese vizibile pentru minister, inspectorate și profesori, contribuie la stagnare. În prezent, singura „responsabilitate” recunoscută în sistem este supraviețuirea acestuia.
Nan concluzionează că, dacă rezultatele PISA nu determină o reacție de urgență din partea autorităților, situația va continua să se deterioreze, iar generațiile viitoare vor suferi consecințele.
Sursa: HotNews
