Primăria Sectorului 3, o enclavă a corupției și familiei Negoiță
Primăvara începe cu acuzații grave, iar zilele acestea devin un test dur pentru sistemul Justiției din România. În dimineața unei zile obișnuite, primul lucru care i-a atras atenția unui angajat al administrației locale a fost anunțul de ultimă oră: „Procurorii DNA se află la domiciliul primarului Robert Negoiță. Se deschide un nou dosar de corupție”. Acel „Breaking” portocaliu a fost un semnal clar: acumularea de cazuri legate de primarul sectorului 3, pare că a ajuns la un nou nivel, și chiar în apropierea unei scene în care fenomenul devine inevitabil.
Cazul primarului Robert Negoiță nu mai este o noutate pentru cei familiarizați cu background-ul său politic și fiscal. În total, există cel puțin cinci dosare penale în care edilul este vizat, relatează sursele apropiate anchetelor. În mod ironic, dacă cineva ar fi pasionat de numerologie, ar putea considera această serie de investigații drept un semn că Negoiță s-ar pregăti pentru al cincilea mandat, în 2028, dacă totul va merge conform previziunilor. Dar realitatea este cu totul alta: istoria sa în politică și afaceri devine tot mai tulbure, iar întrebarea este de ce orașul nu a reușit să-l convingă pe procuror să-i pună capăt aspirațiilor.
Pentru mulți dintre locuitorii Sectorului 3, numele și ipostazele primarului sunt deja sinonime cu controversa și cu un fel de imunitate nevăzută. De ani buni, justiția pare că eludează anchetele, în ciuda numeroaselor probe și acuzații „din presă” și din rapoartele de control. Primăria s-a transformat, de fapt, într-un fel de afacere de familie, unde banii publici sunt conduși după propriile reguli, iar interesele personale sunt prioritare. În fața Primăriei, un panou imens promovează unul dintre cele mai cunoscute proiecte ale familiei, Hils, întregul ecosistem fiind construit în jurul soției și fratelui primarului, Ionuț Negoiță.
Este greu de ignorat legătura strânsă între afacerile imobiliare ale fratelui și deciziile edilului. În timp ce Ionuț ridică blocuri în diferite cartiere, Robert Negoiță, aparent indiferent la controversele juridice, continuă să asfalteze străzi și să avanseze proiecte de infrastructură fără a respecta strict legea. O investigație recentă a Arhivelor Naționale a descoperit că multe dintre aceste lucrări nici măcar nu au fost recepționate legal, dar totuși au fost date în folosință. În plus, drumul Iuliu Hățieganu, transformat rapid în bulevard, s-a crăpat în mai puțin de un an, iar Curtea de Conturi a constatat lipsa trasabilității fondurilor publice implicate în proiect.
În ciuda acestor fapte, primarul Negoiță a acuzat presa de „nedumerire”, spunând că „nu înțelegem noi ce se întâmplă”, refuzând să recunoască legăturile evidente între interesul familial și administrație. Întreaga sa campanie pare să fie o încercare de a minimaliza sau chiar de a ascunde adevărul, în timp ce familia sa și-a consolidat controlul asupra patrimoniului public. El pledează – fără succes – pentru o anumită imunitate, acuzând că dezvăluirile jurnalistice „îi fac rău”.
Zilele următoare vor fi decisive. Oricât ar încerca familia Negoiță să-și acopere activitățile sub preșul legalității, drumul poliției și al controlului rămâne deschis. Cât timp justiția va continua să amâne, iar opinia publică să fie ținută în tensiune, întrebarea rămâne: cât de mult mai poate aliatul familiei Negoiță să evadeze învinuirilor și să păstreze controlul asupra unui sistem construit în jurul intereselor personale? Timpul va arăta dacă această poveste se va încheia cu o justiție reînnoită sau cu o continuare a unei corupții încă neînțelese pe deplin.
