Europa în fața unui nou val de provocări economice: guvernele ponderă măsuri limitate de sprijin energetic
Criza energetică, accentuată de evoluțiile din ultima perioadă, a reactivat vechiul deziderat al statelor europene de a proteja gospodăriile și companiile de ravagiile creșterii prețurilor. Însă, diferențele în abordare și limitările fiscale impuse de contextul economic actual relevă un climat de incertitudine și precauție, în timp ce presiunile asupra bugetelor publice se intensifică.
Diversitatea măsurilor și dificultățile financiare
În 2022, Europa a fost martora unui efort fără precedent de susținere a populației și industriei afectate de prețurile uriașe ale energiei, care, în unele cazuri, au depășit 300 de euro pe megawatt-oră. Guvernele naționale, de la Germania și Franța până la Polonia, au adoptat măsuri precum plafonarea prețurilor la combustibil, restricții asupra marjelor de profit sau reduceri de taxe. Totuși, aceste acțiuni, deși eficiente pe termen scurt, au fost sărace ca profil de cost pentru bugete, fiind considerate doar soluții temporare.
„Dacă livrările de gaze din Qatar vor fi întrerupte timp de mai multe săptămâni și prețurile la gaze vor crește, este probabil să vedem guverne care vor interveni și vor reintroduce unele subvenții,” explică Frank Gill, analist la S&P Global Ratings. În condițiile în care piețele energetice sunt extrem de volatile și încărcate de incertitudini geopolitice, oficialii europeni deocamdată evită decizii radicale, preferând măsuri de suport limitate și temporare.
Impactul crizei asupra finanțelor publice
Este de-a dreptul remarcabilă diferența față de 2022, când, pe fondul pandemiei și a agresiunii Rusiei în Ucraina, criza energetică a generat deficit bugetar cu aproape trei puncte procentuale mai mare decât în anul precedent. În condițiile în care creșterea economică este mai slabă, costurile cu dobânzile sunt mai ridicate, iar cheltuielile pentru apărare sunt în creștere, guvernele nu au o marjă largă pentru intervenții financiare. În plus, majorarea cheltuielilor pentru susținerea apărării, mai ales în cazul Germaniei, intensifică presiunea asupra resurselor bugetare.
„Deși petrolul a ajuns la 120 de dolari săptămâna aceasta, apropiindu-se de vârful din 2022, situația energetică a Europei nu este chiar aceeași,” subliniază companiile de rating. În 2022, valul de creșteri a depășit 300 de euro pe megawatt-oră pentru gaze, însă acum prețurile sunt considerate prudent și departe de aceste niveluri.
Perspective și riscuri de pe termen mediu
Analizele indică faptul că, dacă prețurile vor rămâne ridicate și va fi nevoie de sprijin guvernamental mai amplu, acesta ar putea accentua problemele fiscale ale unor țări din Europa de Vest, precum Franța și Marea Britanie, costurile cu sprijinul energetic fiind deja extrem de încărcate pentru bugetele lor. În cazul în care criza se va intensifica, analiștii avertizează că se poate ajunge chiar la relaxarea temporară a regulilor fiscale ale Uniunii Europene, dar numai dacă va izbucni o recesiune severă.
„Costurile mai mari cu serviciul datoriei reprezintă o constrângere în sine,” afirmă Gregoire Pesques, director de investiții la Amundi. Cu toate acestea, analizele sugerează că majoritatea țărilor de pe continent evită măsuri fiscale ample, temându-se de reacții negative și de posibilitatea unor sancțiuni din partea Bruxelles-ului.
În aceste condiții, Europa se află într-un moment de cumpănă, cu guvernele pășind cu precauție printre riscurile financiare și geopolitice ale unei crize energetice prelungite. Perspectivele pentru următoarele luni indică un echilibru fragil între necesitatea de a proteja populația și industria națională și constrângerile bugetare evidente, pe fondul unui mediu economic complicat și al unor tensiuni geopolitice în creștere.
Sursa: Economica
