Diverse

Europa înfruntă frigul: Când se va rupe vortexul polar și va exploda consumul de curent

Europa înfruntă frigul: Când se va rupe vortexul polar și va exploda consumul de curent

Conform Antena 3: Ruperea vortexului polar ar putea tripla cererea de electricitate în Europa

Un fenomen meteorologic rar, denumit „ruperea vortexului polar”, ar putea duce la o creștere de până la trei ori a nevoilor de electricitate în Europa, punând astfel la încercare sistemele energetice interconectate, conform unui studiu publicat în revista Meteorological Applications și citat de Earth.com. Acest eveniment, care perturbă modelele meteorologice, poate provoca episoade de ger sever și, implicit, o cerere exponențială de energie pentru încălzire.

Vortexul polar, un curent de aer rece care înconjoară Polul Nord la altitudini înalte, acționează ca o barieră ce reține aerul glacial. Aproximativ o dată la doi ani, acest vortex poate slăbi sau se poate fragmenta. În aceste momente, temperaturile din stratosferă cresc brusc, iar aerul rece arctic se poate deplasa spre latitudinile inferioare, afectând vremea la nivelul solului după câteva săptămâni. Studiul arată că astfel de perturbări pot spori semnificativ riscul unei cereri extreme de energie electrică pe continent.

Mecanismul din spatele rupturii vortexului polar

Vortexul polar stratosferic se formează la altitudini cuprinse între 10 și 50 de kilometri. În condiții normale, el rămâne stabil, izoland aerul rece de regiunea polară. O încălzire stratosferică bruscă, un eveniment meteorologic rar, poate inversa temporar direcția vânturilor din cadrul vortexului. Acest proces duce la încălzirea puternică a stratosferei și la eliberarea aerului rece, care ulterior se deplasează spre sud. Efectele la nivelul solului, precum frigul intens, apar de obicei la două până la patru săptămâni după perturbarea stratosferică. O veste bună este că aceste încălziri stratosferice bruște (SSW) pot fi prognozate cu suficientă anticipare, oferind operatorilor din sectorul energetic timp prețios pentru a se pregăti.

„Bestia din Est” și lecțiile din 2018

Un exemplu recent și spectaculos a fost înregistrat în februarie 2018, când vortexul polar s-a rupt în două. Fenomenul a fost denumit de presă „Bestia din Est” și a adus temperaturi extrem de scăzute în Marea Britanie și în nordul Europei, generând o creștere masivă a cererii de energie pentru încălzire. Cercetătorii au analizat această perioadă pentru a înțelege mai bine legătura dintre SSW și cererea extremă de energie. Echipa condusă de Regan Mudhar de la Universitatea din Lausanne a utilizat modele climatice pentru a simula scenariul din 2018, manipulând virtual stratosfera pentru a reproduce încălzirea bruscă. Compararea acestor simulări cu evoluția naturală a vremii a demonstrat că fenomenul stratosferic a contribuit semnificativ la riscul unei cereri extreme de energie, nu doar în nordul Europei, ci și în Europa Centrală.

Cererea extremă de energie electrică: o amenințare reală

Studiul a examinat 30 de episoade de încălzire stratosferică bruscă înregistrate din 1979. Cererea extremă de energie electrică a fost definită ca fiind cu cel puțin 20% peste media sezonieră. Probabilitatea apariției unei astfel de cereri a fost de 1,5 până la 3 ori mai mare în săptămânile care au urmat unui episod SSW, cu efecte maxime resimțite la două-trei săptămâni după evenimentul stratosferic, când vremea rece se instalează la sol. În iarna 2017-2018, cererea de electricitate din Europa a atins niveluri record exact în perioada post-SSW.

Totuși, impactul acestor evenimente variază de la o țară la alta. Țările scandinave, având clădiri bine izolate și sisteme energetice adaptate, au înregistrat creșteri mai modeste ale cererii. Franța, cu un sistem energetic puternic electrificat și o utilizare extinsă a încălzirii electrice, a resimțit o presiune mult mai mare. Hannah Bloomfield de la Universitatea din Newcastle a subliniat că, pe măsură ce tranziția către o economie cu emisii nete zero avansează, iar sistemele de încălzire pe gaz sunt înlocuite cu pompe de căldură electrice, perioadele cu vreme rece și vânt slab ar putea deveni tot mai problematice pentru asigurarea continuității alimentării cu energie.

Prognozele privind SSW oferă operatorilor de rețea o marjă de manevră de două până la patru săptămâni pentru a se pregăti în fața episoadelor de cerere extremă, permițând planificarea și gestionarea eficientă a resurselor energetice.

Sursa: Antena 3