Conform Digi24: Europa se încălzește de două ori mai repede decât restul lumii, iar efectele crizei climatice devin tot mai severe, ducând la mii de decese doar în această vară din cauza valurilor de căldură. Fenomenul este amplificat de o combinație de factori, inclusiv modificarea tiparelor meteorologice, încălzirea accelerată a Arcticii, reducerea stratului de zăpadă și scăderea poluării aerului, conform unei analize publicate de The Guardian.
La nivel global, creșterea temperaturii medii se situează la 1,4 grade Celsius față de perioada pre-industrială. În Europa, însă, această creștere este de 2,5 grade Celsius. Mai exact, din anii ’90 încoace, temperaturile au crescut cu 0,56 grade Celsius pe deceniu pe continent, un ritm accelerat comparativ cu 0,42 grade Celsius în America de Nord, 0,36 grade Celsius în Africa și 0,27 grade Celsius în America de Sud.
Modificarea tiparelor meteorologice europene
Uscatul, prin natura sa, se încălzește mai rapid decât vastele suprafețe oceanice. În Europa, schimbările în circulația atmosferică au contribuit la apariția unor valuri de căldură estivale mai frecvente și mai intense. Un exemplu notabil a fost valul de căldură din iunie 2026, când o masă de aer fierbinte a rămas blocată deasupra continentului sub o „cupolă de căldură”.
Oamenii de știință cercetează legătura dintre încălzirea globală și aceste modificări ale circulației atmosferice, considerând că este din ce în ce mai probabilă o asociere. „Observăm schimbări semnificative din punct de vedere statistic în distribuția presiunii atmosferice la suprafață și în alți indicatori ai circulației atunci când analizăm tendințele din ultimii 40 de ani sau chiar mai mult. La această scară de timp, este mai probabil ca aceste schimbări să fie asociate crizei climatice decât variabilității naturale”, a explicat Samantha Burgess, de la Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice al Uniunii Europene. Aceste schimbări ar putea fi legate de modificări ale curentului-jet, un flux de aer de mare altitudine care influențează vremea europeană.
Influența Arcticii și a zăpezii
Arctica este regiunea care se încălzește cel mai rapid la nivel global. Topirea gheții albe, care reflectă lumina solară, lasă expusă apa oceanică mai întunecată, aceasta absorbind o cantitate mai mare de căldură, creând un cerc vicios. Această încălzire accelerată a Arcticii are un impact direct asupra Europei, datorită proximității unei părți semnificative a continentului.
În trecut, zăpada acoperea majoritatea Europei în timpul iernii, contribuind la menținerea unor temperaturi mai scăzute prin reflectarea luminii solare. Criza climatică a redus însă suprafețele acoperite de zăpadă. În martie 2025, stratul de zăpadă din Europa s-a întins pe aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați, cu 31% sub media perioadei 1991–2020. Suprafața pierdută este echivalentă cu teritoriile Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei.
Aerul mai curat, un efect paradoxal
Deși reducerea poluării aerului în Europa este un progres important, având în vedere impactul său negativ asupra sănătății, acest fapt face ca efectul gazelor cu efect de seră să fie mai vizibil. Particulele poluante pot reflecta razele soarelui, limitând astfel cantitatea de căldură ce ajunge la sol. Un aer mai curat înseamnă mai puțină radiație solară reflectată, intensificând efectul căldurii reținute de dioxidul de carbon. Reducerea poluării ar putea contribui, de asemenea, la intensificarea blocajelor atmosferice. Cercetătorii încă evaluează contribuția fiecărui factor la încălzirea accelerată a Europei.
Efectele crizei climatice, inclusiv decesele cauzate de caniculă, incendiile de vegetație și seceta, afectează profund viața și activitățile economice. Pentru a combate aceste consecințe, este necesară o reducere rapidă a emisiilor de carbon și implementarea unor măsuri de protecție a populației. „Costurile îngrozitoare ale acestei crize climatice – atât cele umane, cât și cele economice – ating acum niveluri de urgență națională. Este clar ce trebuie făcut: să renunțăm mai repede la cărbune, petrol și gaze, să dezvoltăm energia regenerabilă și să protejăm oamenii”, a declarat Simon Stiell, șeful ONU pentru climă.
Sursa: Digi24
