Un focar de meningită izbucnit în sud-estul Angliei, soldat cu două decese și zeci de îmbolnăviri, a reevaluat nivelul de pregătire al Europei în fața unei potențiale răspândiri a bolii. Autoritățile britanice au intervenit prompt, însă situația ridică întrebări despre accesul la vaccinuri în unele state europene, inclusiv România, unde imunizarea împotriva meningitei de tip B nu face parte din schema națională de vaccinare.
Focarul din Marea Britanie și amploarea crizei
Între 13 și 18 martie, în regiunea Kent au fost confirmate 27 de cazuri de infecție meningococică invazivă, conform datelor Agenției de Securitate Sanitară a Regatului Unit. Dintre acestea, nouă cazuri au fost cauzate de bacteria Neisseria meningitidis de grup B, cea mai frecventă cauză a meningitei în Europa. Majoritatea pacienților sunt tineri, studenți sau elevi, și au fost identificați în urma unui contact apropiat la un club de noapte din Canterbury.
Două persoane tinere și-au pierdut viața, un elev de 18 ani și un student de 21 de ani, punând în lumină gravitatea situației. Ministrul britanic al Sănătății, Wes Streeting, a calificat focarul drept „unul fără precedent”, evidențiind gravitatea momentului. În plus, cazul unui adult care a vizitat universitatea din Canterbury a fost raportat în Franța, iar contactele apropiate au fost avertizate și tratate preventiv pentru a limita răspândirea.
Măsuri rapide pentru limitarea răspândirii
Autoritățile britanice au instituit rapid măsuri speciale. În jurul orașului Canterbury au fost deschise patru centre de tratament, în care studenții și persoanele care au frecventat barul sau clubul de noapte pot primi antibiotice preventive. Medicii de familie din regiune sunt sfătuiți să acorde tratament preventiv tuturor celor expuși riscului, pentru a limita răspândirea bacteriei.
Aproximativ 5.000 de tineri din zona Canterbury sunt contactați pentru a primi vaccin împotriva meningitei de tip B, ca măsură suplimentară. Spitalele și instituțiile de învățământ au primit instrucțiuni despre simptomatologia bolii, precum și despre procedurile de reacție, în cazul apariției unor cazuri suspecte. Autoritățile sunt decise să evite ca situația să escaladeze.
Răspândirea meningitei în Europa
Focarul din Marea Britanie face parte dintr-o tendință mai largă de creștere a cazurilor de meningococic invaziv în Europa. În 2023, oficialii europeni au raportat aproape 1.900 de cazuri și aproximativ 200 de decese, fiind cea mai mare creștere de la începutul anilor 2020. Grupul B rămâne principalul agent patogen, reprezentând peste jumătate din cazuri, în timp ce Franța, Germania sau Spania sunt printre cele mai afectate țări.
Infecțiile pot fi deja asimptomatice, deoarece aproximativ 20% dintre tineri pot fi purtători ai bacteriei fără a dezvolta boala. În momentul în care bacteria ajunge în sânge sau în meningee, simptomele pot fi severe: febră mare, dureri de cap intense, vărsături și somnolență, evoluție rapidă spre meningită sau sepsis. Rata mortalității atinge 10%, iar cei supraviețuitori se confruntă adesea cu sechele permanente, de la leziuni cerebrale la amputări.
România, printre țările fără vaccin obligatoriu contra meningitei meningococice de tip B
În timp ce în multe state europene vaccinurile pentru meningită, inclusiv MenB, sunt integrate în programele de imunizare gratuite, România are o abordare diferită. Deși vaccinul MenB Bexsero, produs de GlaxoSmithKline, a fost aprobat în Europa în 2013 și utilizat în Regatul Unit pentru sugari din 2015, la noi în țară nu face parte din schema națională.
Astfel, vaccinul nu este administrat în mod obișnuit copiilor, ci doar recomandat anumitor grupuri cu risc crescut. Conform datelor europene, doar 12 state oferă gratuit vaccinul pentru sugari, printre care se numără Franța și Germania, în timp ce alte țări îl recomandă, dar nu îl finanțează de la bugetul statului.
România se află printre cele 12 țări în care vaccinul MenB nu este inclus în programul național de imunizare. În condițiile actuale, populația vulnerabilă serios rămâne fără protecție inițială, iar accesul la vaccin se face doar pe cale privată, la costuri considerabile. În plus, programul național acoperă doar factori precum pneumococicele sau Hib, fiind destinate primilor ani de viață, dar nu și pentru toate grupele de vârstă expuse riscului.
Decizii și perspective în contextul Europei
Reprezentanții Ministerului Sănătății și ai corpurilor medicale din România spun că decizia de includere a vaccinului MenB în schemă națională depinde de mai mulți factori, printre care se numără epidemiologia locală și cost-beneficiul. Specialiștii subliniază însă că meningita de tip B, deși mai rară în alte regiuni, poate avea consecințe dramatice dacă nu se dispun măsuri preventive corespunzătoare.
La nivel european, posibilitatea achiziției în comun a vaccinurilor se află în discuție. UE ar putea, prin instituții precum Autoritatea pentru Pregătirea și Răspunsul la Urgențe Sanitare (HERA), să negocieze direct cu producătorii pentru a obține doze pentru mai multe state, reducând costurile și facilitând accesul.
În condițiile în care riscul de răspândire este considerat foarte scăzut de specialiști, iar meningococul se transmite prin contact apropiat și prelungit, autoritățile din Europa se concentrează pe prevenție și pe identificarea timpurie a cazurilor. În cazul actualului focar din Marea Britanie, anticipațiile indică faptul că răspândirea în restul continentului e improbabilă, însă e nevoie de vigilență constantă.
Sursa: Digi24
