Industria de apărare din România, în cercul restrâns al discuțiilor despre finanțare europene
Reprezentanții industriei de apărare din România se confruntă cu o realitate dificilă în privința accesului la fonduri europene și sprijin financiar. În ciuda alocării de 16,68 miliarde de euro pentru programul european SAFE, oficialii din domeniu reclamă lipsa unei consultări reale cu autoritățile și băncile, ceea ce le limitează drastic posibilitatea de a accesa aceste resurse pentru susținerea activităților de producție și dezvoltare.
Lipsa dialogului direct și problemele de reglementare
Pe fondul unei întâlniri recente între reprezentanții Organizației Patronale „Industria de Apărare” (OPIA) și instituțiile financiar-bancare, a ieșit în evidență o problemă majoră: aceste companii nu au fost consultate oficial în legătură cu accesul la fondurile SAFE. Nicoleta Paliniuc, președintele Comisiei de Apărare din Senat, a semnalat că data limită pentru semnarea contractelor în cadrul acestui program este 1 mai, însă, până în prezent, industria națională de apărare nu a fost implicată în discuții relevante. În plus, un obstacol major ține de reglementările europene, în special Directiva 81, care restricționează colaborarea între state membre în domeniul apărării. Astfel, riscul este ca în România să nu rămână niciun euro din fondurile alocate, întrucât colaborările în industria de apărare sunt limitate strict la nivel european, iar posibilitatea de a colabora cu parteneri din afara UE, precum SUA sau Coreea de Sud, devine o alternativă tot mai acoperită de incertitudini.
Președintele OPIA, Răzvan-Marian Pîrcălăbescu, a confirmat că nici firma sa, nici alte companii membre nu au fost consultate oficial, menționând că singurele informații au fost schimbate în mod informal cu parteneri străini. El a subliniat clar rolul principal al Guvernului și al autorităților în inițierea și gestionarea dialogului: „Guvernul României, autoritățile care se ocupă de programul SAFE, ar fi trebuit să ne includă în discuții”. În absența unei colaborări oficiale, industria riscă să piardă oportunitatea unei finanțări esențiale pentru dezvoltarea produselor și tehnologiilor.
Provocările financiare pentru companiile de apărare
Mediul bancar, și el conștient de specificul dificil al sectorului, își exprimă interesul de a colabora, dar menționează totodată că reglementările stricte și riscurile în domeniu complică semnificativ acordarea de credite. Băncile precum CEC Bank, Banca Transilvania, BCR și BRD ar fi dispuse să deschidă dialoguri, însă sub rezerva existenței unor garanții solide și a unor contracte bine stabilite, precum cele de vânzare sau garanții de stat.
Președintele CEC Bank, Bogdan Neacșu, a confirmat colaborări anterioare cu Romarm, bazate pe garanții de stat sau contracte ferme, și a explicat: „Există reglementări internaționale pe aceste industrii, certitudinea vânzării acestor produse este foarte importantă, de aceea MApN ar trebui să joace un rol important. Trebuie să se stabilească clar locațiile în care pot fi exportate produsele românești. De aceea, un program național dedicat acestei industrii este foarte important”.
Paliniuc a menționat că și-a exprimat intenția de a discuta cu reprezentanții Băncii Naționale a României și cu alte instituții financiare, pentru a găsi modalități de relansare a sectorului, însă declarația oficială reconfirmă că totul este blocat de procedurile din cabinetele politice și administrative. Totodată, aceasta subliniază că, dacă fondurile europene de 16,68 miliarde de euro vor fi doar folosite pentru importuri de armament din alte țări UE, eșecul dezvoltării industriei autohtone este garantat.
Perspective și provocări viitoare
Deși România beneficiază de fonduri structurale și alocări europene pentru apărare, realitatea industriei de profil din țară rămâne sumbră. OPIA, care include companii de tradiție precum ROMARM, Uzina Mecanică Cugir, Bluespace Technology și alte entități importante, continuă să observe și să sublinieze dificultățile, de la lipsa instrumentelor de finanțare la problemele de reglementare și colaborare internațională.
În timp ce oficialii discută și încearcă să găsească soluții pentru deblocarea procesului, rămâne de văzut dacă planurile de relansare vor prinde contur, mai ales în contextul în care securitatea națională și autonomia industriei românești în domeniul apărării devin tot mai presante în politica europeană și globală. Cu toate acestea, perspectivele pentru o industrie de apărare activă și autohtonă, capabilă să se hybronizeze cu tehnologiile avansate și piețele externe, depind în mod critic de o schimbare de abordare și de implementarea unor politici solide, proactive.
Sursa: Economica
