România intră pe un teren periculos de incertitudine energetică în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, însă, în ciuda acestor turbulențe globale, țara dispune de câteva atuuri care o pot ajuta să navigheze această perioadă delicată. În timp ce multe state se confruntă cu amenințări directe ale destabilizării aprovizionării energetice, expertul în energie Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, avertizează asupra vulnerabilităților interne ale României, care ar putea sta la originea unor probleme mult mai subtile, dar nu mai puțin grave.
Tensiunile din Orientul Mijlociu, care dincolo de conflictele armate capătă acum și dimensiuni geopolitice, au început să îngrijoreze piețele globale de energie. Însă Nicolescu susține că pentru România, pericolul major nu vine atât din exterior, ci din structura și managementul sistemului energetic intern. El afirmă că țara are un avantaj important: o dependență relativ redusă de importurile de energie, în special de gaze naturale și petrol, față de alte state din regiune sau Europa.
„România are o anumită stabilitate din punct de vedere al surselor interne de energie, ceea ce ne poziționează diferit față de alte țări europene care sunt extrem de dependente de importuri din Orientul Mijlociu sau Rusia”, explică Nicolescu. El adaugă că, însă, această situație trebuie gestionată cu maximă atenție, pentru a nu deveni o iluzie de stabilitate, întrucât vulnerabilitățile interne pot să apară dintr-o serie de probleme structurale neadresate.
Integrarea în sistemul european și vulnerabilitățile interne
Deși România a făcut pași importanți spre diversificarea resurselor și înnoirea infrastructurii. Problema fundamentală, spune expertul, este că sistemul de management și infrastructura energetică nu sunt pregătite pentru o perioadă de tensiune accentuată. Nu există suficiente stocuri, iar capacitatea de infrastructură pentru transferul și distribuția energiei nu este încă la nivelul cerințelor viitoare.
Economia națională trebuie să fie resursă pentru a face față unor potențiale perturbări. În această direcție, Nicolescu evidențiază necesitatea investițiilor în modernizarea rețelei, în surse regenerate și în crearea unor capacități de stocare, astfel încât România să poată diminua vulnerabilitățile interne în fața unor eventuale crize.
Strategia energetică și politică internă
Un alt aspect important relevat de fostul ministru este modul în care factorii politici trebuie să gestioneze această perioadă de incertitudine. „Dacă vom ignora problemele structurale ale sistemului nostru energetic, riscul de a fi expuși la șocuri majore va crește semnificativ”, avertizează Nicolescu. El critică lipsa unei viziuni coerente și a unor măsuri concrete pe termen lung, care să asigure autonomia energetică a României.
Astfel, atrage atenția asupra importanței unei strategii pe termen lung, care să vizeze reducerea dependenței, modernizarea rețelei și creșterea investițiilor în tehnologii inovatoare. România nu trebuie doar să fie pregătită pentru situațiile de criză, ci să fie capabilă să prevadă și să gestioneze, din timp, aceste riscuri, pentru a-și proteja economia și cetățenii.
Privirea către viitor
Dacă privim în perspectivă, actuala criză geopolitică din Orientul Mijlociu probabil va avea efecte pe termen mediu și lung asupra pieței globale de energie. România, însă, pare să fie într-o poziție mai favorabilă decât multe alte state europene, datorită resurselor interne și al strategiei de diversificare.
Răzvan Nicolescu conchide că, în condițiile actuale, e esențial ca decidenții să acorde prioritate consolidării infrastructurii interne și creării de reziliență bazate pe autonomie energetică. Doar astfel vom putea minimiza impactul unor crize externe și vom putea asigura o stabilitate pe termen lung. În timp ce tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să evolueze, rămâne de văzut dacă România va reuși să valorifice aceste atuuri și să-și fortifice poziția în complexul peisaj energetic european.
Sursa: HotNews
