Fostul șef al Vămii Constanța Sud, Lică Octavian Parfenie, și adjunctul său, Christian Gudu, au fost reținuți de Direcția Națională Anticorupție (DNA) într-un dosar care scoate la lumină practici de corupție și luare de mită în cadrul vămii din Agigea. Anchetatorii susțin că cei doi oficiali ar fi solicitat și primit șpagă pentru a accelera formalitățile vamale și a favoriza anumite companii importatoare, în special firme apropiate de biroul de vamă.
Reacția autorităților
Reținerile au fost făcute după o anchetă extinsă în care DNA a utilizat în calitate de martor un colaborator cu identitate protejată, cunoscut doar sub numele de Ion Cristian. Într-unul dintre interceptări, vameșii Parfenie și Gudu discutau despre necesitatea plății unor sume de bani ca prioritate pentru expedieri. Astfel, un document consultat de G4Media și Info Sud-Est arată că oficialii solicitau sume cuprinse între 100 și 350 de euro, atunci când era nevoie de urgentarea formalităților pentru un container. În cazul anumitor colii, această sumă ajungea chiar la 350 de euro pentru a scurta timpul de așteptare de la trei la două zile.
DNA a afirmat public că aceste practici reprezentau o modă răspândită la Vama Agigea. Procurorii au subliniat că banii erau oferiți nu doar pentru a accelera procedurile, ci și pentru a asigura un anumit „tratament preferențial” oficialilor, fapt confirmat și de martorii audiați.
Ce spun martorii
Unul dintre angajații unei companii din același spațiu cu Vama Agigea a declarat că firma sa plătea fără întrerupere șpagă pentru a obține liber de vamă într-un timp mai scurt. Potrivit acestuia, un container costa între 100 și 350 de euro, suma care ajungea direct la Parfenie, fostul șef al vămii, în calitate de mită.
Martorul a mai explicat că, în practică, această corupție era bine consolidată: „Se plătea ca să evităm greșelile și întârzierile, iar oficialii se ajutau dacă erau plătiți bine. Se știa că, dacă vrei rapiditatea, trebuie să oferi bani.” Acesta a precizat că în momentul declarării plății, oficialii nu ezitau să ceară sumele stabilite, uneori chiar mai mult.
Discuțiile interceptate confirmă și alte aspecte ale practicii ilegale. În înregistrări, Parfenie și Gudu negociuau în mod clar despre suma de 350 de euro, deși în discuție se menționa și posibilitatea reducerei. Se poate auzi clar cum par să fie hotărâți să pună în executare această „taxă” pentru a evita orice complicații sau suspiciuni.
Situația din teren
Ancheta DNA subliniază o practică sistematică la Vama Agigea, unde oficialii erau percepuți ca fiind parte integrantă a unui sistem de corupție. Potrivit informațiilor obținute de anchetatori, această facilitată de corupție a ajuns să fie o normă nescrisă în activitatea vamală, cu consecințe directe asupra timpilor de formalizare și a costurilor pentru importatori.
Se pare că, pentru mulți agenți economici, plata acestor mită era singura cale pentru a asigura viteza și previzibilitatea fluxului de mărfuri. Întrebarea rămâne dacă autoritățile vor reuși să dezvolte un mecanism mai eficient de control și sancționare a acestor practici și dacă se va putea eradica complet corupția din sistem.
Reacția oficialităților seamănă cu o promisiune de reformare, dar multe voci din domeniu se tem că astfel de cazuri nu vor fi singulare. În timp ce ancheta este în curs, angajați dar și martori spun că astfel de practici, chiar dacă expuse public acum, au continuat de ani de zile, fiind o adevărată comoară pentru cei care operează în clandestinitate.
Pentru justiție, cazul din Constanța devine astfel un test important în lupta cu corupția la nivelul operatorilor vamali. Cu toate că reținerile și acuzațiile par să confirme un sistem fraudulos bine închegat, întrebarea rămâne dacă se va putea face dreptate și dacă vor urma și alte percheziții sau condamnări în această speță. În timp, istoria acestor acuzații va aștepta răspunsuri concrete la toate aceste întrebări.
Sursa: G4Media
