Conform Descopera: O treime din populația mondială, expusă fumatului pasiv
nnAproximativ 2,71 miliarde de persoane la nivel global, adică o treime din populația lumii, au fost expuse în anul 2023 fumatului pasiv, o problemă de sănătate publică ce continuă să fie o cauză majoră de îmbolnăvire și deces în rândul nefumătorilor. Fumatul pasiv, cunoscut și sub denumirea de fum secundar, a contribuit la 1,66 milioane de decese în același an.
nnPrintre persoanele afectate se numără 767 de milioane de copii sub 15 ani, un grup deosebit de vulnerabil, precum și 1,49 miliarde de femei. Aceste date alarmante provin dintr-un studiu amplu, „Global Burden of Disease” 2023, publicat în revista „The Lancet” și citat de Euronews. Cercetarea a analizat impactul expunerii la fumul de țigară asupra sănătății în peste 204 țări și teritorii, pe o perioadă de 33 de ani, din 1990 până în 2023.
Impactul fumului secundar asupra sănătății
nnSpre deosebire de fumătorii care inhalează „fumul principal” prin filtrul țigării, nefumătorii expuși la fumatul pasiv inspiră fum secundar. Acesta este un amestec de fum provenit din arderea țigării și cel expirat de fumător, nefiltrat și cu o concentrație mai mare de compuși toxici și cancerigeni per unitate de substanță comparativ cu fumul inhalat direct de fumători.
nnCercetătorii au concluzionat că fumul pasiv rămâne un factor semnificativ al pierderilor globale de sănătate, cu un impact deosebit de mare asupra bolilor cardiovasculare și a afecțiunilor respiratorii la copii. Expunerea la acest tip de fum a fost asociată cu o gamă largă de probleme de sănătate, incluzând accidentul vascular cerebral, infecții ale căilor respiratorii inferioare, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), astm, diabet de tip 2 și diverse tipuri de cancer, precum cel de trahee, plămâni și sân.
Inegalități regionale și măsuri de prevenție
nnStudiul evidențiază diferențe regionale semnificative în ceea ce privește expunerea la fumatul pasiv. Regiunea Europei Centrale, Europei de Est și Asiei Centrale a înregistrat o prevalență de 37,7%, depășind media globală de 33,9% și afectând aproximativ 146 de milioane de persoane. În contrast, în Europa de Vest, majoritatea țărilor incluse în „superregiunea cu venituri ridicate” au arătat progrese notabile în reducerea expunerii la fumatul pasiv. Danemarca și Norvegia, în special, au înregistrat cele mai mari scăderi la nivel mondial începând cu anul 1990, cu reduceri de -48,8% și, respectiv, -44,3%.
nnCu toate acestea, situația globală rămâne îngrijorătoare, deoarece aproximativ 70% din populația mondială nu beneficiază de protecție legislativă cuprinzătoare împotriva fumatului în spații publice. În 2024, doar 79 de țări, majoritatea aflate pe continentul american, au implementat standarde înalte de protecție conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, ce prevăd spații publice complet libere de fum sau o acoperire legislativă de cel puțin 90% din populație.
nnProporția populației globale protejate de legi comprehensive privind interzicerea fumatului a crescut de la 3% în 2007 la 33% în 2024, acoperind în prezent 2,6 miliarde de persoane. Cu toate acestea, autorii studiului subliniază că, deși politicile de interzicere a fumatului sunt esențiale pentru reducerea directă a expunerii, sunt necesare măsuri suplimentare. Acestea includ creșterea impozitării tutunului, interzicerea publicității și promovării produselor din tutun, implementarea ambalajelor neutre și extinderea programelor de sprijin pentru renunțarea la fumat.nn
Sursa: Descopera
