Cinci state din Uniunea Europeană, Germania, Italia, Spania, Portugalia și Austria, au trimis o scrisoare către Comisia Europeană în care propun introducerea unei taxe europene pe profiturile excepționale ale companiilor din energie. Inițiativa are ca scop susținerea consumatorilor și temperarea inflației fără a pune o presiune suplimentară asupra bugetelor naționale, susțin miniștrii de finanțe din aceste țări, potrivit agenției Reuters.
Propunerea pentru o taxă europeană pe profiturile excepționale ale companiilor energetice
Scrisoarea transmisă Bruxelles-ului exprimă clar poziția celor cinci state, menționând că „cei care profită de consecințele războiului trebuie să contribuie la reducerea poverii asupra cetățenilor”. Documentul evidențiază și nevoia unui semnal de unitate la nivel european, în contextul acutizării provocărilor din domeniul energetic.
Inițiativa apare în contextul unei noi crize energetice, alimentată de conflictul dintre SUA, Israel și Iran, care a crescut prețurile petrolului și gazelor. Datele de pe piață arată că gazele europene s-au scumpit cu peste 70% de la sfârșitul lunii februarie. În mod similar cu evoluțiile din 2022, creșterea prețurilor amintește de șocul energetic provocat de invazia Rusiei în Ucraina, cu un impact sever asupra economiilor europene.
Modelul de taxare propus nu este un concept nou pentru UE. În 2022, exista deja o măsură temporară care impunea o taxă pe profiturile excepționale ale companiilor din energie, împreună cu plafonarea prețurilor la gaze și măsuri de reducere a consumului energetic. Aceste măsuri au avut scopul de a limita efectele negative ale crizei asupra populației, dar acum se pare că autoritățile vor să găsească soluții mai eficiente pentru a gestiona impactul evenimentelor din piața energetică.
În comunicatul oficial, reprezentanții celor cinci state afirmă că „analizează propunerea și discută cu restul statelor membre despre posibilele măsuri pentru a limita impactul noii crize energetice”. Cu toate acestea, nu există încă detalii despre nivelul taxei sau companiile care ar urma să fie vizate de această măsură.
Reacția industriei și măsuri în România
Reprezentanții sectorului energetic european au reacționat deja la inițiativă, avertizând că ideea unui impozit pe profituri „nejustificate” este eronată. Aceștia susțin că prioritatea trebuie să rămână menținerea aprovizionării în condițiile tot mai dificile ale pieței. Industria avertizează că astfel de măsuri pot avea consecințe negative asupra investițiilor și stabilității pe termen lung.
În România, situația este diferită. Guvernul a introdus deja o taxă pentru profiturile excepționale generate de creșterea prețurilor la petrol. Contribuția de solidaritate aplicată companiilor care exploatează sau comercializează petrol este în vigoare din această toamnă. Aceasta are la bază evoluția prețului petrolului Brent și ajunge la 60% din profitul excepțional realizat de companii, fiind menită să acopere o parte din costurile măsurilor de sprijin pentru populație și economie.
Autoritățile afirmă că, prin această taxă, statul ar putea încasa între 90 și 100 de milioane de lei lunar, în funcție de cotațiile internaționale. Banii sunt utilizați pentru acoperirea partială a costurilor măsurilor de sprijin, inclusiv reducerea accizelor la carburanți, pentru limitarea impactului creșterii prețurilor asupra consumatorilor și companiilor.
Diferența de abordare între măsurile românești și inițiativa europeană reflectă un răspuns echilibrat la criza energetică, în timp ce Comisia Europeană analizează în continuare posibilitatea adoptării unor măsuri comune. Oficialii UE au confirmat că poartă discuții cu statele membre, dar nu au anunțat încă un nivel precis pentru eventuala taxă europeană sau lista companiilor vizate. Decizia finală este așteptată în următoarele săptămâni, în contextul în care criza energetică continuă să afecteze piețele și bugetele globale.
