Politică

Guvernul a aprobat recent o reformă semnificativă în structura Romsilva, vizând eficientizarea administrării pădurilor și reducerea costurilor

Guvernul a aprobat recent o reformă semnificativă în structura Romsilva, vizând eficientizarea administrării pădurilor și reducerea costurilor

Guvernul a aprobat recent o reformă semnificativă în structura Romsilva, vizând eficientizarea administrării pădurilor și reducerea costurilor. Noua strategie prevede micșorarea numărului de direcții silvice de la 41 la 19, prin unificarea acestora în regiuni mai mari, și reducerea drastică a numărului de oameni care ocupă funcții de conducere, de la aproape 400 la mai puțin de 200. Această reorganizare urmărește nu doar optimizarea managementului, ci și îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde economiile de 20 de milioane de lei lunar sunt văzute ca un beneficiu major.

Unificarea structurilor și reducerea numărului de posturi

Schimbările anunțate presupun restructurarea rețelei de direcții silvice, care până acum erau în fiecare județ. Odată cu această reorganizare, mai multe dintre aceste structuri vor fi comasate în regiuni mai mari, aducând și o reducere a posturilor de conducere, ceea ce ar urma să contribuie la o mai bună coordonare a gestionării pădurilor, dar și la economii financiare substantiale. Membrii guvernului precizează că această măsură nu va afecta personalul operativ, ci va viza în special pozițiile de conducere, contribuind astfel la eliminarea unor posturi considerate inutile sau redundant.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a subliniat că „numărul directorilor se va înjumătăți” și că aceste restructurări vor fi însoțite de un proces de selecție bazat pe concursuri și evaluări anuale de performanță. „Această evaluare va putea să ducă inclusiv la încetarea mandatului dacă nu au fost îndeplinite două treimi din criterii”, a explicat ea, reafirmând angajamentul de a alinia managementul Romsilva cu cele mai bune practici.

Reacțiile negative și temerile legate de reformă

Cu toate acestea, această inițiativă nu a fost privită cu entuziasm de toate părțile. Liderii sindicali acuză că experiențele anterioare au arătat că astfel de reforme pot avea efecte negative asupra gestionării durabile a pădurilor. Silviu Geana, președintele sindicatului Silva, a amintit că, în urmă cu două decenii, reducerea direcțiilor județene de la 41 la 20 a dus ulterior la creșterea ilegalităților în domeniu, precum și la alte probleme de gestionare.

„România a mai făcut astfel de experimente în urmă cu circa 20 de ani, când din 41 de direcții județene au rămas 20 de direcții silvice. După trei-patru ani de funcționare în maniera asta s-a ajuns la concluzia că este dăunătoare gestionării durabile a pădurilor. Începuse să escaladeze fenomenul tăierilor ilegale și multe alte probleme”, a declarat el.

Probleme grave identificate în gestionarea fondului forestier

Pe lângă opoziția sindicalilor, recentele controale ale Ministerului Mediului au scos la lumină o serie de nereguli grave în gestionarea patrimoniului forestier de către Romsilva. În mai multe direcții silvice s-au constatat pierderi financiare considerabile și suspiciuni de corupție, inclusiv acordarea unor prime nejustificate și întârzieri în plățile pentru proiectele din PNRR. Unele dintre aceste nereguli au fost sesizate deja către Parchetul General, ridicând semne de întrebare asupra transparenței și legalității administrării fondului forestier în țară.

Reforma Romsilva, deși salutată ca un pas spre modernizare, pare a aduce și provocări în ceea ce privește controlul asupra modului de gestionare a resurselor și prevenirea fenomenelor ilegale. În timp ce oficialii susțin că noile măsuri vor îmbunătăți administrarea și vor asigura sustenabilitatea pădurilor, criticii, de la sindicaliști până la experți independenți, avertizează că experiențele din trecut arată riscurile unor restructurări bazate pe scăderea numărului de direcții fără o strategie clară de prevenire a ilegalităților.

Momentan, rămâne de urmărit impactul acestei reforme și modul în care autoritățile vor reuși să echilibreze eficiența administrativă cu protejarea patrimoniului forestier național. În condițiile în care obiectivul este și respectarea angajamentelor din PNRR, viitorul gestionării pădurilor din România va depinde de transparență, control și implicarea activă a tuturor părților interesate.

Sursa: Europafm.ro