Guvernul român a aprobat, joi, reorganizarea complexului silvic Romsilva, una dintre cele mai mari instituții din domeniul protejării și gestionării pădurilor, într-un demers menit să eficientizeze activitatea și să asigure o administrare mai transparentă și performanță măsurabilă. Decizia marchează o schimbare semnificativă față de modul tradițional de conducere și administrație, odată caracterizat prin structuri centralizate și mandate adesea perpetuate fără o evaluare obiectivă a rezultatelor.
Transformarea structurii administrative a Romsilva
Conform anunțului făcut de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, reorganizarea prevede reducerea numărului de direcții județene, care de la 41 vor ajunge la 19 direcții regionale. Această măsură vine în contextul unui proces de optimizare a managementului resurselor, dar și de adaptare la noile exigente ale protecției mediului și gestionării durabile a resurselor forestiere. Noua structură are în vedere consolidarea funcțiilor regionale pentru o coordonare mai eficientă, reducând birocratia și facilitând implementarea proiectelor.
„De la o administrare mai degrabă subiectivă, cu mandate perpetuate timp de zeci de ani, se ajunge la criterii de performanță obiective,” a precizat Buzoianu, subliniind astfel intenția guvernului de a introduce un sistem de management bazat pe transparentță și rezultate concrete. Reorganizarea vine după ani de critici venite din partea specialiștilor și a administrației locale, referitoare la modul în care au fost gestionate pădurile și resursele forestiere ale țării.
Criterii de performanță și responsabilizare
Măsura vizează introducerea unor indicatori de performanță clari, atestați prin rapoarte și evaluări periodice, ceea ce ar trebui să contribuie la o administrare mai responsabilă a pădurilor și la reducerea fenomenului tăierilor ilegale sau a gestionării clientelare. În același timp, se urmărește implementarea unor măsuri de control mai stricte și crearea unui sistem de raportare transparentă, pentru a oferi publicului și autorităților locale o imagine clară asupra modului în care sunt folosite resursele forestiere.
Schimbările sunt privite ca un răspuns la criticile persistente în ultimii ani, când gestionarea padurilor românești a fost adesea criticată pentru lipsa de transparență, corupție și exploitare excesivă. Reorganizarea vine în contextul în care România trebuie să răspundă atât cerințelor europene privind conservarea biodiversității, cât și necesităților interne de dezvoltare economică și protecția mediului.
Diversitatea administrativă și provocările momentului
Deși structura veche a direcțiilor județene fusese stabilită în urmă cu decenii, ea a devenit în timp insuficient adaptată la complexitatea actuală a managementului forestier. În plus, diferențele de performanță între regiuni au generat un sentiment de inechitate și au subminat eforturile de conservare și restaurare a pădurilor. Noul model regional își propune să readucă în prim-plan responsabilitatea și eficiența, chiar dacă va presupune o adaptare la noi reguli și o chiar o examinare mai riguroasă a activităților fiecărui nivel administrativ.
„Avem nevoie de o administrație care să se bazeze pe performanță și pe transparență, nu pe loialități sau mandate perpetuate. Schimbarea trebuie să fie reală, inclusiv în modul în care evaluăm rezultatele și responsabilizăm conducătorii,” a mai spus ministrul mediului.
Pentru moment, noile structuri sunt încă în faza de implementare, fiind așteptate măsuri concrete pentru reevaluarea personalului, replanificarea resurselor și consolidarea colaborării între nivelurile administrative. În timp, această schimbare așteaptă să contribuie la creșterea sustenabilității gestionării pădurilor românești, dar și la crearea unui model de administrare a resurselor naturale, care să răspundă atât nevoilor economice, cât și celor ecologice.
Perspectivele pentru viitor vizează consolidarea acestei structuri reformate și monitorizarea continuă a rezultatelor pentru a asigura că obiectivele de protecție și dezvoltare durabilă devin realitate, contribuind astfel la păstrarea bogăției forestiere a României pentru generațiile viitoare.
Sursa: Digi24
