Hezbollah, proxy-ul Iranului în Liban, a intrat oficial în conflictul deschis dintre Israel și Statele Unite, lansând rachete și drone asupra pozițiilor militare din Israel ca răspuns la asasinarea liderului suprem iranian și a oficialilor de rang înalt. În replică, Israelul a lovit pozițiile Hezbollah în Liban și a eliminat șeful de informații al grupului, în timp ce a trimis noi forțe în sudul Libanului și a alertat 80 de sate pentru evacuare.
Provocarea Hezbollah în fața Israelului și a situației interne
Hezbollah rămâne o prezență puternică, chiar dacă slăbită, în peisajul geopolitical din Liban. Gruparea are în continuare mii de războinici și sute de mii de rachete, drone și rachete balistice, dar recent a suferit pierderi semnificative în confruntările cu Israelul. De exemplu, liderul de informații al Hezbollah, Naim Qassem, a admis că grupul a avut pierderi de până la 18.000 de oameni, dintre care 5.000 au fost uciși în ultimele conflicte.
Analistul Hanin Ghaddar notează că Hezbollah a fost „reducător de la o armată la o miliție,” însă rămâne o forță de temut, capabilă să lanseze în continuare rachete și să organizeze atacuri în afara Libanului. În plus, gruparea încearcă să-și decentralizeze operațiunile și să promoveze noi lideri, pentru a-și menține impactul, chiar și după decenii de conflicte și atacuri repetate.
Evoluțiile militare și încercările de consolidare
După ce Israelul a început ofensiva în septembrie 2024, Hezbollah s-a confruntat cu pierderi grele, fiind nevoită să recurgă la încetarea ostilităților în noiembrie același an. Gruparea a fost devastată de atacurile israeliene, iar pozițiile de artilerie, inclusiv depouasă cu arme, au fost aproape complet distruse. În acest conflict, Israel a reușit să elimine oficialități de rang înalt, inclusiv liderul Hassan Nasrallah, deși gruparea a continuat să păstreze un arsenal considerabil.
Deși Hezbollah a retras trupe din sudul Libanului ca parte a armistițiului, răspunsul la recentele escaladări a fost unul indiferent și strategic. Israelul a continuat să efectueze lovituri, iar Hezbollah a răspuns cu amenințări, dar fără acțiuni majore. Între timp, lipsa de control asupra terenului și pierderile financiare, alimentate de bombardamentele israeliene asupra infrastructurii financiare a grupului, au subminat grav resursele și credibilitatea Hezbollah.
Context regional și fragilitatea alianțelor
Situația internațională nu a sprijinit Hezbollah. În decembrie 2024, regimul sirian a fost răsturnat și înlocuit cu un guvern ostil grupului, acțiune ce a restricționat fluxurile de arme către Liban. În plus, Iran, principalul susținător, se află sub presiune din cauza sancțiunilor și a deteriorării economiei sale, iar suportul financiar anual, de aproximativ 700 de milioane de dolari, a fost serios diminuat. Economia iraniană se confruntă cu o prăbușire accentuată, iar protestele interne din ianuarie 2026 au evidențiat nemulțumiri majore legate de criza economică și de libertățile civililor.
De asemenea, infiltrările și operațiunile de contraintelligence ale Israelului au slăbit rețeaua de informații a Hezbollah-ului, complicând și mai mult poziția liderilor. Lipsa de comunicații sigure și pierderile de spioni au dus la o fragilitate extremă, în timp ce rivalitățile interne din Liban, precum și intervenția forțelor militare tradiționale, au început să șubrezească poziția grupului.
Viitorul conflictului și potențialul de soluție
Dreptul la menținerea influenței și armamentului rămâne o prioritate pentru Hezbollah, gruparea fiind în matricula de a resistă disarmării totale. În același timp, există discuții interne despre posibilitatea unui disarmament parțial, o variantă dificil de realizat însă nu imposibilă.
Potrivit experților, avantajul major al Hezbollah stă în fragilitatea și diviziunile din cadrul opoziției libaneze. Armata libaneză nu are capacitatea de a se confrunta cu Hezbollah, iar populația și instanțele politice nu unesc punctele forte împotriva grupului. În plus, sprijinul limitat al comunității șiiților, care reprezintă aproape 40% din populație, limitează întărirea opoziției.
O strategie vizată a SUA și a aliaților constă în sprijinirea consolidării statului libanez, în timpul în care vor continua presiuni pentru o negociere de pace între Liban și Israel. Pentru moment, gruparea profită de slăbiciunea coordonatelor interne și externe, dar lipsa sprijinului internațional solid și deteriorarea situației regionale o pot face vulnerabilă în timp.
Într-un peisaj în continuă schimbare, această luptă pentru influență în Liban și Orientul Mijlociu pare departe de a se încheia, iar stabilitatea regională depinde de complexitatea și evoluțiile următoare.
Sursa: Foreignaffairs.com
