Conform Gândul: Omenirea se află în pragul unei revoluții biotehnologice fără precedent, după ce, în premieră, inteligența artificială (AI) a creat primele virusuri sintetice. Cercetătorii au reușit să rescrie codul vieții cu ajutorul algoritmilor, un avans epocal ce ridică totodată întrebări privind siguranța biologică, conform publicației Financial Times.
Cum AI rescrie codul vieții
Oamenii de știință de la Universitatea din Stanford au dezvoltat un program generativ bazat pe AI, denumit Evo 2. Acesta are capacitatea de a crea noi genomuri, adică instrucțiunile genetice codificate în ADN-ul organismelor sau virusurilor. Metoda a fost utilizată pentru a proiecta și crea 16 bacteriofagi sintetici, virusuri mai mici care infectează bacteriile. Acești fagi sunt folosiți în prezent ca alternative la antibiotice pentru combaterea infecțiilor bacteriene.
Testele de laborator au demonstrat că bacteriofagii creați de AI sunt semnificativ mai eficienți în distrugerea bacteriei E.coli comparativ cu fagul ΦX174, modelul după care a fost antrenat Evo 2. Rezultatele acestui studiu au fost publicate recent în revista Science.
Potențialul revoluționar în medicină și agricultură
Tratamentul cu bacteriofagi, deși utilizat de decenii în Europa de Est, nu a câștigat teren pe scară largă în Occident din cauza îngrijorărilor legate de apariția rezistenței bacteriene. Studiul realizat la Stanford reprezintă o demonstrație de concept ce confirmă capacitatea designului generativ de a produce genomuri funcționale complete.
Brian Hie, liderul proiectului, a explicat că alegerea de a lucra cu fagi se datorează dimensiunii lor mici, studierii aprofundate și aplicabilității extinse în biologia moleculară și terapeutică. Adrian Woolfson, expert în genomică, a comparat importanța acestei lucrări cu momentul fraților Wright în aviație, subliniind deschiderea către noi posibilități biologice, unde omenirea nu mai este doar un observator al creațiilor evoluției.
Pe lângă aplicațiile terapeutice, tehnologia ar putea fi extinsă în viitor pentru proiectarea de noi organisme, fără a se baza pe genomuri naturale. Acest lucru ar putea duce la crearea de plante, cereale, fructe și legume mai hrănitoare, de dimensiuni mai mari, mai rezistente la condițiile climatice și mai sănătoase. Există chiar posibilitatea readucerii la viață a unor specii dispărute prin inginerie genetică, deschizând discuții internaționale complexe pe tema eticii și siguranței.
Dileme etice și măsuri de siguranță
Pentru a preveni riscurile, studiul inițial de la Stanford s-a bazat pe o tulpină nepatogenă de E.coli. De asemenea, modelul de limbaj genomic a fost antrenat pentru a evita crearea de virusuri capabile să infecteze celule mai complexe, precum cele de origine animală sau vegetală.
Samuel King, un alt cercetător implicat în proiect, a subliniat potențialul AI de a revitaliza terapia cu fagi, oferind soluții inovatoare în contextul creșterii rezistenței patogenilor la antibiotice. Echipa de la Stanford a declarat că, din motive de siguranță biologică și medicală, nu intenționează să comercializeze această tehnologie. Ei își propun să pună bazele tehnologice la dispoziția comunității științifice, datorită beneficiilor potențiale pentru sănătate și umanitate.
Programul Evo 2 este rezultatul colaborării dintre Arc Institute, Nvidia și alte parteneri universitari. A fost antrenat pe un volum uriaș de date genetice, având capacitatea de a prezice mutații, de a adnota genomuri și de a genera ADN sintetic, având un potențial imens de transformare a domeniului genomicii.
Sursa: Gândul
