Conform Mediafax: Un nou fenomen meteorologic de amploare, Dipolul Oceanului Indian (IOD), se conturează în contextul intensificării El Nino în Pacific. Analiza publicată de Severe Weather Europe sugerează că IOD ar putea intra într-o fază pozitivă în această toamnă și ar persista până la începutul iernii, acționând alături de El Nino ca un „motor” comun care va influența circulația atmosferică globală, inclusiv curentul-jet și traiectoria sistemelor de joasă presiune din emisfera nordică.
El Nino, o forță potențial istorică
Semnalele din Pacific sunt mult mai clare, NOAA confirmând prezența și intensificarea fenomenului El Nino. Estimările recente indică o probabilitate de 97% ca El Nino să continue până la primăvara anului 2027. Există o probabilitate de 81% ca, între octombrie și decembrie 2026, fenomenul să atingă categoria „very strong” (foarte puternic). Dacă aceste prognoze se adeveresc, ar putea fi unul dintre cele mai intense evenimente El Nino înregistrate după 1950. Termenul informal de „Super El Nino”, folosit în unele analize, subliniază potențialul de încălzire excepțională a Pacificului tropical.
Impactul asupra Europei și României
Deși Europa nu este direct afectată de El Nino, influența sa ajunge indirect, prin modificarea circulației atmosferice globale. Asocierea unui El Nino foarte puternic cu un IOD pozitiv ar putea amplifica sistemele de joasă presiune din Atlanticul de Nord, favorizând o circulație mai accentuată dinspre vest către continentul european. Pentru iarna 2026-2027, modelele indică presiune atmosferică mai ridicată în sudul Europei și mai scăzută în nord și nord-vest. Această diferență ar putea facilita pătrunderea mai frecventă a aerului atlantic, generând o Europă predominant mai caldă decât media sezonieră, cu mase de aer mai blânde și umede. Se prognozează și precipitații peste normal în mai multe regiuni europene.
Perspective pentru o iarnă la cote peste medie
Pentru România, principala implicație a acestor fenomene se referă la temperatură. Dacă prognoza pentru Europa se menține, țara noastră ar putea înregistra temperaturi medii peste valorile normale în timpul iernii. Acest scenariu nu exclude însă episoade de ger sau viscol pe perioade scurte. În ceea ce privește zăpada, configurația generală nu pare a fi favorabilă unor cantități mari și persistente pe suprafețe extinse. Cele mai bune condiții ar rămâne în nordul și nord-estul continentului, precum și în regiunile montane. Pentru România, acest lucru ar putea însemna o alternanță între ploaie sau lapoviță în zonele joase și ninsoare în Carpați, atunci când se întâlnesc condiții favorabile.
Este prea devreme pentru a stabili cu precizie cantitatea de zăpadă în regiuni specifice precum București, Moldova, TRANSILVANIA sau DOBROGEA. Prognozele sezoniere au o rezoluție limitată la detalii geografice specifice. Modelele meteorologice actuale, precum cele ale ECMWF, indică probabilități și abateri sezoniere, nu evoluția exactă a vremii în orașe individuale.
Actualizările sezoniere din septembrie, octombrie și noiembrie vor oferi o imagine mai clară asupra configurației Atlanticului de Nord și a circulației atmosferice europene, permițând o prognoză mai relevantă pentru iarna ce urmează.
Sursa: Mediafax
