Iașul înregistrează cel mai mic număr de nașteri din ultimul secol, o realitate sângeroasă pentru un oraș cu o tradiție puternică în sfârșitul secolului trecut și începutul anului 2000, dar care pare să se confrunte acum cu un fenomen de scădere alarmantă a natalității. Potrivit datelor centralizate de maternitate, în acest an au fost înregistrate aproximativ 6.000 de nașteri, cel mai mic număr din ultimii 100 de ani în urbea moldovenească.
Sărăcia demografică și provocările socio-economice
Numărul de nașteri din Iași a atins culmi nemaiîntâlnite, fapt ce reflectă, în principal, tendința generalizată la nivel național. De-a lungul anilor, populația Moldovei a cunoscut o erodare semnificativă, alimentată de factori precum urbanizarea accentuată, migrația spre alte zone ale țării sau ale Europei și, nu cel din urmă, criza economică care a redus veniturile multor familii tinere. În acest context, tinerii se confruntă cu dileme legate de întemeierea unei familii, într-un mediu economic fragil și în fața unor instabilități sociale evidente.
“La nivel local, rezultatele sunt îngrijorătoare, având în vedere că, dacă această tendință va persista, efectele vor fi resimțite în următorii ani și asupra populației active, și asupra sistemului social și de sănătate”, explică sociologi și specialiști în demografie. Această scădere de natalitate are implicații directe pentru forța de muncă, pentru sustenabilitatea valurilor de tineri și pentru viitorul comunităților din regiune.
Impactul asupra sistemului medical și infrastructurii locale
Maternitatea „Cuza Vodă” a raportat un total de 4.833 de nașteri, în timp ce la „Elena Doamna” s-au născut 1.167 de copii. La aceste cifre se adaugă și cele ale altor unități medicale din oraș, precum Maternitatea Arcadia, ceea ce arată o scădere constantă și în același timp preocupantă. Spre deosebire de perioadele de vârf ale natalității din anii 1970-1980, acum pe aceste unități se înregistrează un declin semnificativ.
“Deja am început să resimțim această reducere și în resursele destinate sănătății materne și neonatale”, menționează reprezentanți ai sistemului medical din Iași. În plus, în condițiile în care infrastructura spitalicească trebuie să suporte un volum mai mic de activitate, rămâne întrebarea dacă în perioada următoare se vor putea păstra, din punct de vedere financiar și profesional, toate serviciile în condițiile creșterii costurilor și a deficitului de personal.
Călătoria spre un viitor incert
Contextul demografic actual din Iași nu este singular, ci reprezintă o fațetă a unei tendințe naționale, ce ridică semne de întrebare privind direcția în care se îndreaptă România. Pe fondul acestor scăderi dramatice ale natalității, autoritățile locale și centrale încearcă să identifice soluții pentru a stimula creșterea numărului de nașteri. Măsuri precum facilități financiare, sprijin pentru tinerii părinți, crearea de locuințe și de servicii dedicate familiei sunt discutate intens, însă rezultate concrete încă nu s-au materializat.
Analiza socială și economică arată clar că, dacă această tendință nu va fi brusc schimbată, efectele vor fi resimțite mult peste orizontul imediat al deceniului viitor. În orașul Iași, peisajul demografic pare să se transforme într-un peisaj de marginile unei epoci în care populația poate începe să se stabilizeze sau chiar să scadă cu rapiditate, ceea ce impune o reacție urgentă și strategică din partea autorităților. Cert este faptul că, pentru Iași și pentru România, politica de promovare a natalității trebuie să devină o prioritate națională, dacă nu se dorește o deteriorare profundă a echilibrului social pentru generațiile ce vor veni.
