Proiecte locale încearcă restricționarea drastică a jocurilor de noroc în Bragadiru, o măsură care, dacă va fi aprobată, ar putea marca o schimbare profundă în peisajul zonal de divertisment și gambling. Inițiativele, depuse de consilierii locali ai PNL, PMP și USR, riscă să interzică pe viitor funcționarea tuturor tipurilor de săli de jocuri și activități de pariuri, de la păcănele și cazinouri, până la cluburi de poker și săli de bingo. Decizia va fi supusă votului consiliului local în ședința programată pentru joi, 26 martie, deschizând un nou capitol în politica locală de combatere a jocurilor de noroc.
Aceasta nu este o mână întinsă către industria gambling-ului, ci o hotărâre care se bazează pe noile prevederi legislative ale Guvernului, ce acordă autorităților locale un control mai strict asupra autorizărilor pentru aceste activități. În cazul adoptării, primăria nu va mai iniția și nici nu va continua procedurile pentru autorizarea noilor operatori, iar cererile pentru autorizare locale vor fi respinse ca inadmisibile. În ceea ce privește operatorii care deja dețin licențe valabile, aceștia vor putea continua activitatea doar până când autorizațiile lor vor expira, situație care variază în funcție de sursa licenței – o variantă care a aprins discuții aprinse între susținători și critici.
Nu este prima tentativă de a limita accesul la jocurile de noroc în zona metropolitană. În Sectorul 3 al Bucureștiului, o hotărâre similară a fost adoptată deja în martie, fiind justificată de autorii săi prin reducerea riscurilor asociate cu aceste activități, inclusiv vulnerabilităților sociale și problemelor de sănătate publică. În plus, și la nivelul capitalei, inițiativele USR de interzicere a păcănelelor din spațiile publice, precum cele de la parterul blocurilor, au fost lansate, însă n-au fost încă validate în plenul Consiliului General.
Contextul legislativ și social face ca astfel de proiecte să fie extrem de controversate, iar unii critici, precum criminologul Vlad Zaha, avertizează asupra unui impact limitat al acestor măsuri. Într-un interviu recent, expertul a explicat că „interdicțiile totale nu reduc neapărat criminalitatea și pot muta fenomenul în online sau în zona clandestină.” Potrivit lui Zaha, în loc de o interdicție totală, măsuri precum limitarea reclamelor și programele de prevenție sunt mai eficiente. El susține că, în cazul interdicției totale, „cei mai mari organizatori de jocuri de noroc din România au oricum deja venituri și profituri de peste trei ori mai mari în online decât în spațiile fizice,” ceea ce ar duce aproape inevitabil la o mutare a activităților pe platforme digitale nereglementate sau la mutarea către alte orașe unde legislația este mai permisivă.
Perspectivele acestor inițiative nu se limitează doar la Bragadiru sau la București. Dacă măsura va fi adoptată, ea poate servi drept model pentru alte localități care încearcă să controleze configurația serviciilor de gaming, în special în contextul creșterii preocupărilor legate de dependență și impact social. În același timp, specialiștii din domeniul criminologiei avertizează că interdicțiile total sunt mai mult o soluție temporară, cu potențial de a alimenta fenomenul clandestin și de a muta activitatea în spații mai ascunse și mai dificil de monitorizat.
Ce va urma depinde, până la urmă, de decizia consilierilor locali din Bragadiru și de modul în care aceste măsuri vor fi implementate și susținute de către comunitate. Cu toate aceste provocări, mulți consideră că orice pas spre limitarea accesului la jocuri de noroc trebuie să fie însoțit de programe solide de prevenție și suport pentru cei vulnerabili, altfel riscă să devină, în cele din urmă, doar o măsură simbolică. Într-o societate în continuă schimbare, răspunsul la fenomenul gambler-ului compulsiv rămâne complex, iar măsurile de tip restricție totală trebuie cântărite cu mare atenție pentru impactul pe termen lung.
Sursa: Buletin.de
