Premierul Ilie Bolojan: Dezbateri despre comasarea localităților și reorganizarea administrativ-teritorială
Într-o intervenție recentă la postul de televiziune B1, premierul Ilie Bolojan a abordat tema controversată a comasării comunelor din România, susținând că o astfel de măsură trebuie să se bazeze pe decizii politice solide și analize riguroase. În timp ce ideea de a uni localități mici pentru a eficientiza administrația publică a fost primită cu rezerve uneori, oficialul a subliniat necesitatea unei abordări echilibrate, care să țină cont de realitatea geografică și demografică a fiecărui teritoriu.
Comasările, o soluție pentru eficientizare, dar cu condiții stricte
Ilie Bolojan a explicat că, „din punctul meu de vedere, dacă mâine am comasa comunele sub 1500 de locuitori, nu s-ar întâmpla nimic”. Totuși, el avertizează că aceste măsuri nu pot fi impuse fără o analiză minuțioasă a situației locale. „Dar aici nu trebuie să facem comasări fără o analiză care ține cont de distanțe”, a precizat fostul prim-ministru, menționând că unele comune de dimensiuni mici pot fi împrăștiate la mare distanță unele de altele, ceea ce complică procesul de administrare și poate reduce eficiența deciziilor luate.
De asemenea, oficialul a atras atenția asupra variațiilor geografice și condițiilor reale de trai, arătând că „uneori sunt comune care nu au un număr mare de locuitori, dar au o distanță destul de mare, sunt împrăștiate de condițiile reale”. În opinia sa, orice reformă de acest fel trebuie să fie rezultatul unor discuții ample, și nu poate fi grăbită. În plus, Bolojan a subliniat că aceste decizii pot fi luate doar după alegerile locale, pentru a asigura legitimitatea și transparența procesului.
Reorganizarea administrativ-teritorială – o necesitate pentru dezvoltare
În contextul actual, Bolojan vede reorganizarea comunelor ca pe o măsură esențială pentru dezvoltarea durabilă. „Astăzi, din punctul meu de vedere, dacă se va crea o masă critică pe tema asta, nu văd de ce, cel puțin eu personal, nu aș fi de acord”, afirmă oficialul, adăugând că procesul trebuie să fie unul gândit și planificat pe termen lung, pentru a evita București-gușa fragmentării administrative.
Premierul propune o abordare inovatoare pentru zonelor metropolitane, considerând că dezvoltarea trebuie să se concentreze în reședințele de județ și în zonele metropolitane. În opinia sa, aceste zone reprezintă, de aproape două decenii, focarul principal al progresului în România, în condițiile migrației interne din zonele rurale spre cele urbane. „Acolo s-a concentrat dezvoltarea în ultimii 20 de ani”, a explicat Bolojan, menționând că lipsa unei planificări clare între reședințele de județ și zonele metropolitane duce la probleme majore în gestionarea și conturarea acestor spații.
Reforma zonelor metropolitane și viitorul administrativ
Pentru eficientizarea administrării, premierul a indicat că o soluție viabilă este transformarea primăriilor care au graniță administrativă cu reședințe de județ în primării de sector. El a explicat: „Cea mai bună soluție este ca primăriile care au o graniță administrativă cu o reședință de județ, indiferent care ea, să devină primării de sector”. Această idee ar permite dezvoltarea unor planuri de infrastructură și urbanism coerente, gestionate de autorități cu atribuții clare și bine definite.
Bolojan consideră că, „un mandat, două mandate, trei mandate”, sunt suficiente pentru ca aceste reforme să se implementeze eficient, iar planurile mari de infrastructură și dezvoltare vor putea fi realizate de primăriile de reședință ale județelor, menținând zonele periferice ca spații pentru locuințe-dormitor, așa cum există în marile orașe ale lumii, unde zonele metropolitane sunt organizate și planificate pentru a oferi cohesion și funcționalitate.
Perspectiva pe termen lung
Deși discuția despre reorganizare administrativ-teritorială în România încă se află în dezbatere, ideea premierului Bolojan de a introduce reorganizări planificate și considerate, nu doar forțate, pare să câștige din ce în ce mai mult sprijin în cercurile decizionale. O asemenea reformă, dacă va fi pusă în practică cu blândețe și înțelepciune, poate deschide calea către un sistem administrativ mai eficient, capabil să gestioneze complexitatea urbanizării și a migrației interne.
În concluzie, viitorul administrativ al României depinde de o abordare echilibrată, bazată pe analize riguroase și voință politică, pentru a asigura o dezvoltare durabilă și funcțională a tuturor regiunilor țării.
Sursa: Mediafax
