Conform Gazeta Sporturilor: Impostura fără sindrom la FCSB
Situația de la FCSB a luat o turnură îngrijorătoare, unde nepregătirea pare să fi devenit norma. Spre deosebire de „sindromul impostorului” care macină pe cei competenți, la clubul bucureștean s-a instalat o formă de impostură lipsită de orice urmă de îndoială. Această stare de fapt, în care competența este înlocuită de auto-încredere nejustificată, a condus la rezultate dezastruoase și la o pierdere a direcției.
Numirea contestată a antrenorului
Pe 19 mai, Gigi Becali a anunțat numirea noului antrenor, Marius Baciu, într-un mod caracteristic, cu o lejeritate surprinzătoare. „L-am pus. Acum o oră,” a declarat patronul, oferindu-i un contract pe un an, iar a doua zi, antrenorul era deja pe teren. Baciu a venit în studioul TV, unde împărțise rolul de analist cu Mihai Stoica. CV-ul său include experiențe în eșaloanele inferioare românești, precum Daco-Getica și Turris Turnu Măgurele, urmate de o perioadă în campionatele din Golf (Sohar, Al-Taqadom, Al-Arabi, Al-Nahda) și rolul de director tehnic la Păușești-Otăsău în ultimii doi ani. Deși aceste parcursuri sunt respectabile pentru mii de antrenori români, ele nu par să fie o bază solidă pentru a prelua o echipă cu pretenții europene, mai ales la doi ani după ce clubul ajungea în optimile Europa League.
Umilința cu Auda și reacția clubului
Rezultatul dezastruos din meciul cu Auda, încheiat cu un scor de 3-7, ar fi declanșat în orice club normal un proces de analiză profundă, posibil chiar o demisie. La FCSB, însă, reacția a fost una neașteptată. Marius Baciu a declarat că telefonul său este plin de mesaje de încurajare, lăudându-l pe Mihai Stoica drept „un erou”. Pe de altă parte, Mihai Stoica a adoptat o retorică defensivă, punând sub semnul întrebării vina antrenorului, a staff-ului, a staff-ului tehnic și chiar influența arbitrilor.
Observăm o lipsă de susținere reală din partea lui Stoica față de Baciu. Nu l-am auzit pe MM Stoica lăudându-l pentru munca sa, așa cum o făcea în trecut cu alți antrenori. Această aliniere pare a fi mai degrabă un pact de supraviețuire între cei doi, în fața unei situații tot mai precare.
Jocul echipei, decuplat de la realitate
De la eliminarea europeană, echipa funcționează pe inerție, fără o direcție clară. Rezultatele recente, un 2-2 chinuit acasă cu Farul și un 0-0 tern la Sfântu Gheorghe, sub fluierăturile propriilor suporteri, confirmă această percepție. Nu există un plan de joc articulat, o idee tactică vizibilă, fie în construcție, fie în recuperare. Se constată unsprezece jucători care improvizează, lipsiți de o viziune clară dinspre bancă.
Explicațiile oficiale, precum omogenitatea, transferurile târzie sau lipsa cantonamentului, deși parțiale, sunt folosite mai mult ca un scut pentru a evita diagnosticul principal: lipsa de pregătire de pe banca tehnică.
Ce ar trebui să facă antrenorul
Simpla demisie nu ar rezolva problemele fundamentale ale clubului. O astfel de acțiune ar fi doar o formalitate rapidă, ușor de gestionat de către patronat. Ceea ce i se poate cere lui Marius Baciu este mult mai dificil: să înceapă să aibă îndoieli. Să ceară analize tactice detaliate, să revadă meciul cu Auda de multiple ori pentru a înțelege erorile, să doarmă prost după un eșec și să reînvețe teama de a fi nepregătit. Îndoiala nu este o slăbiciune, ci singura formă de respect pe care un profesionist o poate arăta unei meserii pe care nu a stăpânit-o încă.
Totuși, la Sfântu Gheorghe, Marius Baciu a fost văzut zâmbind după al treilea meci consecutiv rușinos. A trecut printre fani ca un învingător, când, în lumina rezultatelor, ar fi trebuit să iasă din vestiar cu un comportament umilit.
Sursa: Gazeta Sporturilor
