Încrederea în economia românească se erodează, iar prognozele economice se înrăutățesc, semnalează indicatorii economici. Scăderea încrederii investitorilor și a consumatorilor, alături de revizuirile negative ale instituțiilor financiare internaționale, conturează un tablou economic sumbru pentru România.
Situația economică a țării se confruntă cu dificultăți accentuate, în ciuda măsurilor fiscale adoptate anterior de Guvernul BOLOJAN în vara anului 2025. Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială au revizuit în jos estimările privind creșterea economică a României pentru anul în curs. Această deteriorare este reflectată și de indicatorii de încredere economică.
Datele Eurostat, analizate pentru perioada iunie 2023 – martie 2026, evidențiază schimbări semnificative. Indicele încrederii în economie (ESI), care măsoară încrederea managerilor și a consumatorilor, a fost peste pragul de 100 de puncte din iunie 2023 până în aprilie 2025. Maximul a fost atins în octombrie 2024, înainte de alegerile prezidențiale.
Indicele încrederii în picaj după alegerile prezidențiale
Anularea alegerilor prezidențiale a avut un impact negativ, cu o scădere a indicelui la 99,7 puncte în ianuarie 2025. Acesta a revenit peste 100 de puncte până în aprilie 2025. În luna mai 2025, odată cu noile alegeri prezidențiale, indicele a coborât sub 100 de punctte, ajungând la 99,3 puncte. După adoptarea măsurilor de reducere a deficitului bugetar de către Guvernul BOLOJAN în iulie, indicele a scăzut sub 95 de puncte. În ultimele zece luni, indicele s-a menținut sub acest prag, indicator ce semnalează posibilitatea unei recesiuni. Ultimele date Eurostat, disponibile pentru martie 2026, indică un indice de 92 de puncte.
Creșterea economică în 2025 sub mandatele Ciolacu și BOLOJAN
Analiza datelor Eurostat pentru anul 2025 evidențiază diferențe semnificative în privința creșterii economice. În trimestrul doi, sub mandatul lui Marcel Ciolacu, România a înregistrat o creștere economică de 1%, fiind a treia cea mai mare din Uniunea Europeană. La acel moment, economia românească a depășit performanțele economiilor Franței, Germaniei și Spaniei.
Totuși, după șase luni de guvernare BOLOJAN, situația s-a deteriorat. În trimestrul patru, România a înregistrat o scădere economică de -1,9%, a doua cea mai mare din UE, după Irlanda (-3,8%). LUXEMBOURG și Estonia au înregistrat scăderi mai ușoare, de -0,1%. Această inversare rapidă de tendință sugerează o sensibilitate ridicată la politicile fiscale și la evoluțiile externe.
Scăderea încrederii în economie este corelată cu reducerea consumului și cu incertitudinile din mediul de afaceri, factori care contribuie direct la temperarea creșterii economice. Acești indicatori economici, combinați cu revizuirile negative din partea instituțiilor financiare internaționale, indică o perioadă dificilă pentru economia României.
Sursa: Gândul
