Consumul din România rămâne sub semnul incertitudinii, chiar dacă inflația anuală a scăzut ușor în februarie față de luna anterioară, atingând 9,3%. O veste, în aparență, liniștitoare, dar care de fapt ascunde un peisaj economic marcat de creșteri de prețuri semnificative, în special în domeniul serviciilor și al produselor alimentare. Pentru al șaptelea lună consecutiv, rata anuală a inflației a rămas peste pragul de 9%, semnalând dificultăți persistente în gestionarea prețurilor.
Scăderea inflației față de ianuarie a fost modestă, de doar 0,32%, însă, chiar și așa, indică o anumită stabilizare. Totuși, analiza detaliată a datelor relevă că principalele creșteri de prețuri au fost înregistrate în sectorul serviciilor, unde s-au înregistrat avansuri de peste 11%. Acest lucru afectează direct bugetele românilor, mai ales în contextul în care cheltuielile pentru utilități și transport au crescut semnificativ, uneori cu peste 17%.
În privința alimentelor, cel mai mare impact îl resimt consumatorii pentru cafea, unde prețurile au escaladat cu peste 25, respectiv pentru fructele proaspete și conservele de fructe, a căror creștere a fost de peste 13%. Produsele de bază, precum zahărul, făina sau ouăle, au avut, de asemenea, creșteri importante, alimentând temerile populației legate de costurile tot mai ridicate ale vieții zilnice. În același timp, carnea de vită și de porc a devenit mai scumpă cu 11,79%, respectiv 3,88%, în timp ce carnea de pasăre s-a scumpit cu 8,5%.
Pe segmentul băuturilor alcoolice, creșterile s-au menținut peste media generală, cu o majorare de peste 6% pentru vin și bere. Aceasta vine pe fondul unui an dificil pentru producătorii locali, în condițiile în care prețurile alimentelor și serviciilor au înregistrat creșteri constante. La nivel sectorial, cele mai dure impacturi s-au resimțit în sectorul transporturilor și al serviciilor medicale, unde tarifele pentru biletele de tren CFR au crescut cu aproape 25%, iar tarifelor pentru consultații și tratamente au urcat cu peste 12%.
Prețurile la energie și utilități au suferit, de asemenea, majorări semnificative, în special după eliminarea plafonului pentru prețurile la electricitate, care a dus la o creștere de aproape 57%. Acest lucru va avea consecințe directe asupra bugetelor casnici, mai ales în condițiile în care facturile pentru încălzire și electricitate sunt printre cele mai mari din gospodărie.
În privința produselor fără alimentație, scumpirile de până la 57% pentru electricitate sunt cele mai vizibile. De asemenea, prețurile pe segmentul de detergente, cărți, imbrăcăminte și combustibili au fost în creștere, însă prețul gazului natural a înregistrat o reducere de peste 4,5%. În ciuda acestor tendințe, autoritățile economice continuă să prezică pentru perioada următoare o stabilizare și o reducere a inflației, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale, anticipând chiar „o prăbușire a inflației” în 2026.
Dacă actuala tendință de scădere va continua, perspectivele pentru economie rămân optimiste, însă rămâne de văzut cum se vor adapta consumatorii și companiile la noile realități ale prețurilor. În timp ce inflația pare să-și încetinească pasul, provocările legate de creșterea costurilor de trai și de stabilitatea economică persistă, iar rezolvarea lor va fi probabil un proces de durată, în care măsurile guvernamentale și politicile economice vor juca un rol decisiv.
Sursa: Romania-insider.com
