Conform Index.hu: Inflația anuală din Ungaria a atins cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, situându-se la 1,2% în luna iulie, sub așteptările analiștilor, a anunțat Oficiul Central de Statistică Ungar (KSH). Această scădere a prețurilor vine pe fondul unei inflații persistente sub ținta de 3% a Băncii Naționale a Ungariei (MNB) pe parcursul primului semestru al anului, când indicatorul s-a situat între 1,4% și 2,1% lunar.
Scăderea prețurilor, un fenomen neașteptat
Datele publicate vineri arată că, în iulie, prețurile de consum au fost, în medie, cu doar 1,2% mai mari comparativ cu aceeași lună a anului trecut. În comparație cu luna iunie, s-a înregistrat o ușoară scădere a prețurilor cu 0,1%. Acest nivel istoric de scăzut al inflației nu a mai fost înregistrat de aproape un deceniu, ultima dată fiind în noiembrie 2016, când inflația anuală era de 1,1%. De asemenea, analiștii pieței se așteptau la o creștere a prețurilor de 1,5%, ceea ce face ca datele oficiale să fie considerate mai favorabile decât prognozările.
Aceasta marchează al treilea trimestru consecutiv în care prețurile de consum au scăzut pe o bază anuală, îndepărtându-se tot mai mult de ținta de inflație a Băncii Naționale a Ungariei, care este stabilită la 3%, cu o marjă de toleranță de plus-minus 1 punct procentual. Principalii factori care au contribuit la această tendință descendentă includ politica monetară restrictivă a Băncii Naționale, reflectată în dobânda de bază ridicată, precum și întărirea Forintului maghiar în ultimele luni.
Efecte diferite în diverse categorii de produse
Deși inflația generală a scăzut, analizele pe categorii de produse arată o imagine mixtă. Prețurile la alimente au înregistrat o scădere medie de 1,1% anual, iar fără a include serviciile de alimentație publică, declinul a fost de 4,4%. Anumite produse de bază au înregistrat scăderi semnificative: conservele de carne s-au ieftinit cu aproape 27%, untul cu 14,1%, carnea de porc cu 13,1%, fructele proaspete cu 12,5%, brânza cu 9,5%, iar legumele proaspete cu 9,2%.
Pe de altă parte, serviciile au continuat să fie un motor important al inflației, înregistrând o creștere medie a prețurilor de 4,7%. Cele mai mari scumpiri s-au observat în sectorul serviciilor culturale, unde prețul biletelor de teatru a crescut cu 17,6%. Transportul de mărfuri și anumite servicii precum cele poștale, intrările la evenimente sportive și muzeale, îngrijirea corporală, reparațiile auto și călătoriile (interne și externe) au înregistrat, de asemenea, creșteri peste medie.
Energia pentru uz casnic a înregistrat o scădere totală de 4,3%, determinată în principal de ieftinirea gazului cu 10,9%, în timp ce prețul energiei electrice a crescut ușor, cu 1,5%. Bunurile de folosință îndelungată au avut o creștere moderată de 1,8%, deși bijuteriile s-au scumpit cu peste 25%. Medicamentele și produsele farmaceutice au înregistrat o creștere de 3,4%, iar prețurile combustibililor au stagnat, cu o ușoară scădere de 0,1% anual.
Trendul de scădere lunară continuă
Pe baza datelor lunare, prețurile de consum au scăzut cu 0,1% în iulie, comparativ cu luna iunie. Această scădere a fost influențată în principal de produsele alimentare, care au devenit, în medie, cu 1% mai ieftine, iar fără serviciile de alimentație publică, declinul a fost de 1,7%. Cartofii au înregistrat cea mai semnificativă scădere, devenind cu 13,5% mai ieftini într-o singură lună. De asemenea, s-au ieftinit legumele proaspete, fructele, ouăle, carnea de porc, peștele și alte produse alimentare de bază, precum orezul și cafeaua.
În contrast, serviciile au continuat să se scumpească, înregistrând o creștere medie de 1,6% într-o lună. Acest lucru se datorează, în parte, efectului sezonier al verii, prețurile pentru vacanțele externe crescând cu 9,2%, iar cele pentru cele interne cu 6,2%. Energia pentru uz casnic a scăzut cu 0,9%, combustibilii cu 1,3%, iar articolele de îmbrăcăminte cu 2,1%.
Factorii din spatele datelor inflaționiste
Regős Gabor, economist șef la Granit Alapkezelő, a subliniat că inflația din iulie a reprezentat o surpriză pentru piață. Potrivit acestuia, o inflație mult mai scăzută decât cea anticipată ar putea redefini așteptările privind traiectoria inflaționistă pentru restul anului. Scăderea prețurilor la alimente a jucat un rol crucial, trecând de la o ușoară creștere anuală în iunie la o scădere de 1,1% în iulie.
Expertul a evidențiat diferențele semnificative dintre produsele individuale, menționând că, în timp ce serviciile de restaurante și bufete s-au scumpit, prețurile mai multor alimente de bază au înregistrat scăderi de două cifre. De asemenea, Regős a indicat că prețurile energiei pentru uz casnic și combustibilii au contribuit la această tendință neașteptată.
Cu toate acestea, serviciile rămân principalul risc inflaționist, cu o creștere anuală accelerată de la 4% la 4,7%, determinată de vacanțele de vară, servicii bancare și de telecomunicații, și parcări. Economistul a adăugat că întărirea Forintului, așteptările scăzute privind inflația și încrederea în afaceri creează un mediu propice pentru o inflație stabilă și redusă.
Impactul conflictului iranian nu a fost încă reflectat în datele din iulie, dar ar putea influența lunile următoare. Cu toate acestea, efectul său așteptat ar putea fi mai redus în contextul inflației extrem de scăzute.
Din perspectiva politicii monetare, datele din iulie pot marca un punct de cotitură. Deși piața anticipase deja o reducere a ratei dobânzii în august, datele inflaționiste favorabile cresc șansele ca Banca Națională a Ungariei să continue relaxarea monetară și în septembrie. Se anticipează că rata de bază ar putea ajunge la 5% până la sfârșitul anului. Totuși, incertitudinea persistă în legătură cu impactul reînceperii slăbirii Forintului asupra marjei de manevră a băncii centrale.
Sursa: Index.hu
