O treime din jaloanele din PNRR sunt în pericol: România riscă penalități de sute de milioane de euro
Aproximativ o treime din investițiile și reformele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se află în prezent într-o zonă de risc ridicat, conform declarațiilor ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Situația, prezentată joi la Guvern, indică întârzieri semnificative, care ar putea atrage penalități de sute de milioane de euro pentru fiecare reformă ratată. România mai are de implementat proiecte în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro până la finalul programului.
Până în prezent, România a primit 10,7 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 50% din totalul fondurilor alocate. Din cele 179 de jaloane și ținte aferente cererilor de plată 5 și 6, circa o treime sunt îndeplinite complet, o treime se află într-o fază avansată de implementare, iar cealaltă treime prezintă un risc ridicat de neimplementare.
Ministrul Pîslaru a subliniat că aproximativ 65 de ținte și jaloane se confruntă cu dificultăți. Întârzierile afectează inclusiv proiecte majore de infrastructură, precum rețelele de apă și canalizare, unde termenele sunt deja foarte strânse.
Penalități potențiale de până la 1 miliard de euro
Analiza prezentată în cadrul ședinței de Guvern arată că cel puțin 14 reforme majore înregistrează întârzieri semnificative, fiecare dintre acestea riscând penalități de peste 700 de milioane de euro. Valoarea potențială a penalităților se apropie de 1 miliard de euro.
„În acest moment, noi vă oferim un cadru de 14 reforme care sunt critice pentru PNRR și toate au aceeași importanță, adică valoarea fiecăreia dintre ele este peste 770 de milioane de euro până la aproape un miliard, ca penalitate”, a declarat ministrul. Acesta a menționat că va exista o monitorizare riguroasă a progreselor, cu raportări regulate.
Fonduri suspendate și recuperarea acestora
Referitor la cererea de plată 3, ministrul a precizat că doar jumătate din fondurile suspendate ar putea fi recuperate. Suma totală a fondurilor suspendate pe această cerere este de 800 de milioane de euro. România ar putea primi o decizie din partea Comisiei Europene privind cererile de plată 3 și 4 până la finalul lunii aprilie, în valoare totală de aproximativ 3 miliarde de euro.
Situația AMEPIP (Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice) rămâne incertă. Pentru acest jalon, 440 de milioane de euro au fost suspendați încă din mai 2023. Ministrul a menționat că s-a demonstrat funcționalitatea agenției. Comisia Europeană ar putea considera totuși funcționalitatea doar parțială, ceea ce ar reduce suma recuperată.
De asemenea, vor fi pierderi din cauza jalonului privind pensiile magistraților și a celui legat de numirile de manageri în companiile din transporturi și energie.
Ministrul a admis că anumite componente nu mai pot fi remediate, ceea ce reduce posibilitatea recuperării integrale a fondurilor. Comisia Europeană nu a finalizat evaluarea pentru a comunica sumele exacte care vor fi pierdute.
Sursa: HotNews
