Instituțiile bancare din România și nu numai pot ajunge să observe o creștere a profitabilității de până la 30% și o reducere a costurilor de 30-40% până în 2030, dacă vor adopta agenți AI capabili să execute fluxuri complete de lucru, reiese dintr-un raport comun realizat de Boston Consulting Group (BCG) și OpenAI (ChatGPT)

De la copiloți AI la agenți care gestionează întregi fluxuri de lucru

Potrivit raportului, simpla implementare a unor asistenți AI pentru sarcini simple nu mai reprezintă diferența strategică. Ba chiar, băncile care vor trece la utilizarea agenților AI pentru fluxuri de lucru end-to-end pot să obțină beneficii substanțiale, precum creșterea profitabilității și reducerea semnificativă a costurilor operaționale. În domeniul bancar, aceste agenți pot prelua sarcini complexe, de la procesarea documentelor la verificări antifraudă, fără intervenția umană, reducând astfel timpul și resursele alocate fiecărei operațiuni.

Specialiștii atrag atenția asupra faptului că procesul de creditare, de exemplu, rămâne unul structurally ineficient, chiar și în condițiile digitalizării. Încă se bazează pe intervenția umană pentru reconcilierea verificărilor antifraudă, pentru evaluarea listelor de sancțiuni sau pentru analiza datelor din birourile de credit. Agenții AI, însă, pot genera în acest domeniu rezumate structurale și auditabile, facilitând luarea unor decizii mai rapide, dar și mai precise.

Oportunitatea reală pentru back office și condiții pentru scalare

Optimile de automatizare privesc în special zonele back office, unde suportul pentru analiza și aprobare a riscului de credit și conformitatea devin tot mai dificil de automatizat prin metode tradiționale. Astfel, banca poate lua în calcul agilița acestor procese, pentru a evita blocajele în implementarea tehnologiilor AI în operațiuni cheie.

Studiul indică totodată faptul că guvernanța va face diferența între lideri și restul pieței. Băncile care vor dezvolta procese solide de control, testare riguroasă și monitorizare a performanței agenților AI vor reuși să scaleze mai repede și să evite problemele de reglementare. Totodată, succesul în adoptarea tehnologiei va depinde de o abordare disciplinată, unde inovația tehnologică merge mână în mână cu o supraveghere atentă.

Deși, în prezent, multe bănci se află în stadiul de pilotare a proiectelor AI, cei doi investitori afirmă că drumul spre scalare nu va fi lipsit de provocări. Multe inițiative sunt fragmentate, iar preocupările legate de guvernanță și incertitudinile de ordin legal pot încetini adoptarea pe scară largă. Rezultatele bune vor veni doar dacă aceste instituții vor combina inovația cu o gestionare riguroasă a riscurilor și o implementare metodică.

Elementul cheie al acestei strategii este conceptul de „evaluation-driven development”, care presupune testarea sistematică a agenților AI pe situații reale și în condiții controlate, înainte de a fi utilizați la scară largă. În plus, băncile trebuie să investească în dezvoltarea unor procese standard de guvernare, astfel încât aplicațiile AI să fie supravegheate și integrate în mod sigur și conform normelor.

Potrivit raportului, diferența dintre liderii de piață și ceilalți va fi dată de viteza de implementare și de capacitatea de execuție. Băncile care acționează rapid și determinat își vor putea construi avantajele strategice, precum activități și active de date solide, precum și o disciplină operațională robustă, necesare pentru menținerea poziției de top pe termen lung.

Raportul complet poate fi consultat online și oferă o imagine clară asupra direcției în care se îndreaptă industria bancară la nivel global, dar și în contextul local. În acest moment, unele mari instituții bancare din România investesc deja în astfel de tehnologii, pregătindu-se pentru o digitalizare la nivel de fluxuri complete de lucru, în speranța de a obține avantajele promise până în 2030.