Conform Observator: Un nou locuitor, dar unul cu potențial invaziv, și-a făcut apariția în apele dulci ale României. Creveții de apă dulce, originari din Asia, au ajuns să fie un subiect de discuție atât pentru pescari, cât și pentru biologi, aceștia din urmă exprimându-și îngrijorarea cu privire la impactul asupra speciilor autohtone. La Sarichioi, aceste crustacee exotice ajung deja pe mesele consumatorilor, prețul fiind de 20 de lei pentru 100 de grame.
O specie invazivă pe Lacul Razim
Descoperirea creveților în lacul Razim a survenit în urmă cu aproximativ cinci ani, aceștia fiind inițial prinși în năvodurile destinate racilor. Adrian Bîlbă, doctor în științe, explică modul în care specia a ajuns în apele noastre: „E un crevete din Japonia. Venit în crescătorii pe Nipru și de acolo, prin deltă, au urcat pe Dunăre și pe lacurile aferente conectate cu Dunărea”. Fenomenul de înmulțire este accentuat în perioadele de caniculă, odată cu încălzirea apei.
Pescarul Grigore Fîrsă observă o dispariție a racilor concomitent cu apariția creveților: „Malul e plin de creveți din aceștia. În adânc nu stau. Racii, acum nu sunt. Practic nu sunt. Când se răcește apa, apar racii, dispar creveții”. Această interacțiune sugerează o competiție pentru resurse sau spațiu, în detrimentul racilor autohtoni.
Preocupări ecologice și economice
Experții în biologie își exprimă temeri legate de consecințele prezenței acestei specii noi. Aurel Năstase, biolog în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, atrage atenția asupra riscului ca acești creveți să consume icrele peștilor autohtoni, afectând astfel biodiversitatea locală: „Se fac studii încă să vedem ce impact poate avea asupra speciilor băștinașe. Orice specie care ajunge și se înmulțește într-un număr relativ mare o considerăm o specie care este invazivă”.
Pe de altă parte, autoritățile locale văd o oportunitate în această nouă resursă. Primarul din Sarichioi, Vitali-Cristian Finoghen, speră la o conviețuire benefică: „Este un mic război pe care îl poartă creveții cu celelalte specii. Noi sperăm să se adapteze zonei, astfel încât să putem să ne folosim și de peștele nostru și de creveții aceștia pentru că devin ceva aparte în zona noastră”. Se depun eforturi pentru a înțelege mai bine dinamica acestei noi specii și impactul pe termen lung asupra ecosistemului și economiei locale.
Potențialul culinar și provocările
Gabriel Tremurici, un localnic, descrie fenomenul ca pe o „explozie” a populației de creveți, mai ales în rândul femelelor, care depun icre de mai multe ori pe an. Această reproducere rapidă explică prezența lor masivă în apele dulci. Deși proveniți din Asia, creveții de apă dulce au devenit deja o atracție culinară în restaurantele din Delta Dunării.
Biologii însă subliniază necesitatea unor studii aprofundate pentru a evalua impactul ecologic. Prezența și înmulțirea rapidă a acestor creveți ridică semne de întrebare cu privire la echilibrul delicat al ecosistemului din Lacul Razim și din habitatele conexe.
Sursa: Observator
