Ioan-Aurel Pop respinge acuzațiile de machinațiuni în fața reformelor din Academia Română
Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a declarat, joi, că nu a fost implicat în nicio „mașinațiune” pentru obținerea unui nou mandat și a subliniat importanța modificării legii în contextul unirii cu Academia Republicii Moldova. Într-o declarație făcută pentru AGERPRES, Pop și-a reiterat angajamentul de a respecta limita de vârstă propusă, care interzice candidaturile pentru cei peste 75 de ani.
Acuzații de sabotaj și unitate academică
„Cei care nu vor modificarea legii vor să saboteze unirea celor două academii,” a afirmat Pop, evidențiind că modificările legislative sunt esențiale pentru consolidarea relațiilor între cele două instituții. Președintele a menționat că a decis să nu candideze din nou pentru a permite unei forme de regenerare în conducerea academiei. Această poziție se aliniază cu scopul declarat de a întări legăturile culturale și academice dintre România și Republica Moldova.
între timp, senatorul USR, Ștefan Pălărie, a criticat propunerea inițiată de parlamentari din PSD, PNL, AUR și de la minorități, afirmând că aceasta ar putea conduce la o situare problematică a Academiei. „Înțelegem în cu totul altă cheie graba cu trecerea acestei legi. Dacă modul în care se discută în Parlament continuă, s-ar putea să asistăm la o altă formă de Ordonanță 13”, a declarat Pălărie, sugerând că modificările legislative ar putea avea implicații legale serioase, inclusiv abrogarea faptelor penale anterioare.
Perspectiva inițiatorilor și reacții eterogene
Pe de altă parte, senatorul PSD Robert Cazanciuc, unul dintre susținătorii modificării, a susținut că aceste schimbări sunt necesare pentru o mai bună administrare a patrimoniului Academiei Române. Cazanciuc a argumentat că „patrimoniul Academiei Române este un patrimoniu privat” și că inițiativa legislativă va permite o gestionare mai eficientă a acestuia.
Referitor la eliminarea limitării mandatelor pentru președintele Academiei, senatorul a subliniat că decizia finală va aparține membrilor acestuia. El a punctat importanța de a avea un cadru legal care să susțină planuri pe termen lung și să permită Academiei să se dezvolte în conformitate cu nevoile societății.
Declarația comună a akademiiilor românești
În contextul discuțiilor actuale, atât Academia Română, cât și Academia de Științe a Moldovei au emis o declarație comună în care reafirmă rolul fundamental al acestor instituții în consolidarea identității naționale. Cele două academii subliniază că unirea culturală și științifică este esențială pentru a întări legăturile dintre cele două spații românești.
„Dispariția de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului nu este doar un deziderat politic, ci rezultatul unui proces îndelungat de reîntregire spirituală,” se arată în declarație. Aceasta reflectă o tentativă de a uni cultural cele două comunități și de a construi o bază solidă pentru colaborarea viitoare.
Prin aceste interacțiuni, Ioan-Aurel Pop și ceilalți lideri academici conturează un peisaj complicat, dar plin de oportunități pentru dezvoltarea intelectuală și culturală a României și a Republicii Moldova. Întregul proces rămâne, însă, sub o atenție critică din partea factorilor politici, iar discuțiile din Parlament vor influența semnificativ drumul viitor al acestor academii.
