Viitorul Iranului: O Nouă Vietnam pentru America?
Predicția conform căreia Iranul ar putea deveni următorul Vietnam al Americii – o catastrofă morală, un abis în care s-au investit bani și vieți, cu singurul efect de a slăbi Statele Unite și de a încuraja inamicii săi – circulă deja pe scară largă în rândul americanilor. Recent, chiar și ambasada Iranului din Hanoi a alimentat această perspectivă sumbră. Contul său de X a prezentat o imagine generată de inteligența artificială, în care un soldat american este apostrofat de un soldat vietnamez zâmbitor în Saigon, la 30 aprilie 1975.
Paralele istorice și lecții neînvățate
Ambasada a comentat că „după războiul din Vietnam, credeam că nu veți mai invada nicio țară”, sugerând că Statele Unite au uitat de „înfrângerea devastatoare” suferită acum 50 de ani. În contextul actual, această paralelă istorică ridică semne de întrebare. Modernul Saigon (acum Ho Chi Minh City) este scena unei victorii totale a economiei de piață, a comerțului global și a culturii de consum. Produsele americane se găsesc fără rezerve: poți bea o cafea în stil vietnamez la Starbucks. În 2023, Vietnam a încheiat un parteneriat strategic cuprinzător cu Statele Unite, un statut diplomatic pentru cel mai înalt nivel de cooperare.
Vietnamul nu este o democrație, dar nu urăște America. Tocmai de aceea, pentru a invoca paralela Vietnamului, Iranul trebuie să pretindă că ultimii 50 de ani au decurs destul de diferit.
Eșecul în pași: Un scenariu posibil
Scenariul „Iran ca următorul Vietnam” pare mai degrabă o viziune relativ optimistă pentru toți cei implicați. Evoluția evenimentelor ar putea fi următoarea: Statele Unite atacă și escaladează, provocând adversarul să refuze să se predea. America se confruntă cu dificultăți și confuzie, în timp ce adversarul persistă, în ciuda distrugerii. Ulterior, Statele Unite se retrag cu supărare, negând înfrângerea. Țara atacată își celebrează rezistența eroică, dar realizează rapid că a fost redusă la ruine.
În prezent, cazul Iranului urmărește modelul vietnamez, într-o formă abreviată – cinci săptămâni în loc de două decenii – cel puțin până la pasul doi. Pașii trei și patru ar putea fi iminenți. Dacă se vor concretiza, speranța Iranului va fi să parcurgă rapid drumul vietnamez de la victorie la prosperitate, ajungând chiar la o atitudine pro-americană.
Obstacole în calea unei tranziții pașnice
Autoritățile iraniene nu par să învețe din greșelile trecutului. În timp ce foști oficiali sugerează compromisuri, regimul reacționează amenințător. K. W. Taylor, istoric la Universitatea Cornell, menționează că se remarcă deja o asemănare cu situația postbelică din Vietnam. „În Vietnam”, spune Taylor, „aveați un regim autoritar autocratic, iar acest aspect s-a consolidat ca urmare a războiului.” Războiul din Vietnam a durat două decenii până la normalizarea relațiilor cu Statele Unite, dând astfel timp unei întregi generații să respire aerul libertății și al schimbării.
Analistul Carlyle Thayer de la Universitatea din New South Wales, accentuează că Iranul s-ar putea confrunta deja cu izolarea care a forțat tranziția în Vietnam. Spre deosebire de Vietnam, Iranul „nu are o comunitate mondială șiiită care să-l sprijine”.
În prezent, multiplele probleme cu care se confruntă Iranul – dezastru economic, colaps ecologic, izolare diplomatică, tulburări sociale – l-au adus într-un punct critic.
Analiștii politici din România, cum ar fi fostul secretar general NATO Mircea Geoană sau președintele PSD, Marcel Ciolacu, nu au comentat public pe marginea acestui subiect. În schimb, politicieni precum președintele AUR, George Simion, și președintele României, Nicușor Dan, continuă să abordeze consecințele globale ale acestor tensiuni geopolitice prin prisma relațiilor cu partenerii europeni și, mai ales, cu Statele Unite ale Americii, arătând, de asemenea, o preocupare majoră pentru impactul asupra economiei și siguranței naționale.
Sursa: Theatlantic.com
