Iurie Leancă, la tribunal: „Ceea ce regret este că nu mi-am dat demisia la timp”
Fostul premier al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a declarat că singura lui culpă în contextul scandalului fraudei bancare este că nu a demisionat la momentul potrivit. Afirmația a fost făcută în timpul primei ședințe de judecată din acest an privind cazul fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc, în care Leancă a fost chemat ca martor al apărării.
„E important să sper că nu se va uita ceea ce am realizat ca ministru și prim-ministru. Pe frauda bancară pot să-mi reproșez doar că nu mi-am dat demisia la timp. Dimensiunea reală a problemei este că guvernul ar fi trebuit să vină cu garanții. Discuțiile au început în iunie, dar până atunci nu se punea problema ca statul să intervină așa drastic”, a subliniat Leancă.
Legături cu atacurile raider
Leancă a menționat că suspectează faptul că atacurile raider ar fi început mai devreme decât se crede. Deși a refuzat să ofere nume concrete, fostul premier a menționat că suspectează implicarea unor actori din interiorul și din afara țării. „Așa-zisele atacuri raider au început în 2011, dar cred că au fost și alte interese care s-au intersectat în acea perioadă”, a adăugat el.
Declarațiile sale vin într-un context în care mai mulți martori au confirmat, anterior, că nu au primit indicații de la Plahotniuc. Avocatul acestuia, Lucian Rogac, a spus că martorul a subliniat că instituțiile financiare din acea vreme erau coordonate de Partidul Liberal Democrat (PLDM), nu de Plahotniuc. „Dumnealui a comunicat că sistemul financiar era organizat în funcție de partajarea responsabilităților, iar majoritatea instituțiilor erau sub controlul PLDM”, a explicat Rogac.
Critici din partea procurorilor
Procurorii care se ocupă de caz și-au exprimat scepticismul față de relevanța declarațiilor lui Leancă. Alexandru Cernei, procuror de caz, a considerat că martorul nu a adus informații semnificative legate de activitatea lui Plahotniuc. „Irelevante sunt declarațiile domnului Leancă. A vorbit despre sine, dar nu a reușit să ofere detalii clare despre evenimentele implicate”, a spus Cernei.
Totodată, se pare că mai mulți martori din procesele anterioare au confirmat același lucru, iar acuzațiile continuă să se îndrepte spre PLDM. Aceasta este o direcție care a ridicat multe întrebări în rândul observatorilor, în special cu privire la modul în care fostul guvern a gestionat, în mod colectiv, criza bancară.
Amintiri din 2014 și implicațiile etice
Leancă și-a amintit despre situația tensionată de la Reședința de Stat, când Guvernul său a decis să acorde garanții de stat în valoare de 9,5 miliarde de lei. Această sumă a fost direcționată către Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, fiind văzută de critici ca o decizie luată în pripă și sub presiune politică. „Am dorit să mă asigur că toate ramurile puterii erau informate despre criza profundă prin care trecea sistemul bancar”, și-a justificat Leancă decizia.
Aceste controverse stârnesc o discuție mai largă despre responsabilii reali ai crizei financiare din Moldova, pe fondul unui sistem politic tot mai destabilizat. Fostul prim-ministru este la rândul său vizat de acuzații legate de concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, având un prejudiciu estimat de peste 392 milioane de lei. Aeroportul a fost returnat statului abia în 2023, ceea ce complică și mai mult imaginea de ansamblu a guvernării din acel perioadă.
În acest context, declarațiile lui Iurie Leancă subliniază nu doar o apărare a propriei persoane, ci și un semnal despre complexitatea și interconexiunea evenimentelor politice care au modelat ultimul deceniu în Republica Moldova.
