Judecătorii români sub presiune: între timp, durata dosarelor și percepția publică În contextul dezbaterilor tot mai aprinse privind legislația penală și modul în care justiția gestionează dosarele de corupție, un punct de vedere al unuia dintre cei mai influenți membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ridică semne de întrebare asupra problemei prescripției și imaginii judecătorilor în societatea românească

Prescripția și durata anchetelor: o problemă complexă

În emisiunea „Off the Record” de la Mediafax, judecătorul CSM a menționat că în cadrul instituției există o analiză preliminară privind durata în care dosarele rămân în faza de anchetă sau judecată, punând accent pe dificultățile legate de prescripție. „La nivelul CSM, suntem în proces de analiză a duratei în care un dosar rămâne la parchet și apoi în instanță,” a explicat Drăgușin.

Această analiză vine în contextul în care legislația românească a fost criticată pentru modul în care favorizează scăparea unor infractori, în special în cazuri de corupție. O preocupare majoră este că multe dosare ajung în momentul în care termenul de prescripție începe să curgă, astfel încât judecătorii trebuie să constate această situație, uneori chiar la finalul procesului. În aceste cazuri, decizia de a achita sau de a respinge acțiunea penală este influențată de termenul legal, nu neapărat de probele adunate.

Responsabilitatea excesivă a legislației și a Parlamentului

Remarcile lui Drăgușin indică clar că problema nu ține doar de modul în care sunt administrate dosarele, ci și de cadrul legislativ. „Există o responsabilitate majoră a Parlamentului, care a stat patru ani fără să modifice legislația privind prescripția,” a subliniat el, adăugând că această situație a contribuit la percepția negativă asupra sistemului de justiție.

De-a lungul anilor, politicienii au fost criticați pentru menținerea unor legi ambigue sau pentru întârzierea reformelor care să adapteze durata de prescripție la viteza proceselor penale. În plus, legislația actuală, forțată de nevoia de a combate infracțiuni complexe precum corupția, trebuie ajustată pentru a face diferența între cazurile mai simple și cele de mare corupție, care necesită o investigare pe termen lung.

Percepția publică și explicațiile judecătorilor

Unul dintre cele mai discutate aspecte a fost modul în care opinia publică percepe activitatea judecătorilor. Drăgușin afirmă că, din cauza unei justificări, publicațiile și societatea în general au simplificat problema, ajungând să creadă că „judecătorii scapă corupții”. Însă, potrivit acestuia, cazul real este mult mai complicat, mai ales în situațiile în care dosarele ajung cu o săptămână înainte de a fi împlinit termenul de prescripție, astfel încât judecătorul doar constată această stare de fapt, nu o favorizează.

„Or, aici, da, opinia publică probabil că va rămâne cu imaginea, dar cauzele sunt diferite,” a explicat oficialul CSM, indicând că vina nu poate fi atribuită exclusiv judecătorilor, ci procesului legislativ și condițiilor concrete din sistem.

Riscurile unei Europe în care judecătorii devin ținta protestelor

Deși în Italia această problemă a duratei proceselor și a prescripției a generat tensiuni și proteste, Drăgușin consideră că România se află în fața unei situații similare, dar cu un context diferit. El avertizează asupra riscului ca presiunea excesivă asupra judecătorilor să ducă la retragerea lor din activitate sau la o scădere a încrederii în justiție.

În acest moment, oficialii din sistem caută soluții legislative și administrative pentru a reduce timpul de soluționare a cauzelor și pentru a clarifica modul în care prescripția trebuie gestionată în cazul infracțiunilor de mare corupție. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a schimba percepția publică și pentru a asigura un echilibru între eficiența procesului și protecția drepturilor fundamentale.

Prin aceste afirmații, Drăgușin reiterează că problema prescripției și a duratei dosarelor este una multidimensională, implicând în egală măsură voința legislativului, resursele CSM și comportamentul societății civile. Speranța este că, prin reforme și o mai bună înțelegere a complexității jocului judiciar, sistemul va găsi echilibrul necesar pentru a asigura o justiție transparentă și responsabilă.

Sursa: Mediafax