Comisarul european Andrius Kubilius pune sub semnul întrebării relevanța tratatelor Uniunii Europene în domeniul apărării, sugerând că acestea ar putea fi insuficiente pentru a face față noilor provocări de securitate. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe dedicate serviciului juridic al Comisiei Europene, unde oficialul a abordat subiectul necesității unei adaptări a cadrului legal european pentru a răspunde evoluțiilor geopolitice.
Provocări la adresa apărării europene
Andrius Kubilius a subliniat că actualul context internațional, marcat de schimbări în cadrul NATO și de o posibilă reevaluare a rolului Statelor Unite ale Americii în Europa, impune o regândire a modului în care Uniunea Europeană își organizează apărarea. Comisarul a accentuat că tratatele europene actuale au fost concepute într-o perioadă diferită, de stabilitate și cooperare multilaterală. Noile realități ar putea necesita o abordare mai integrată și o mai mare responsabilitate colectivă în domeniul apărării.
O componentă cheie a discuțiilor este necesitatea ca Europa să fie pregătită „să lupte ca Europa”, și nu doar ca o colecție de state membre. Acest lucru ar putea implica dezvoltarea unor structuri comune de comandă, o forță europeană de reacție rapidă și mecanisme de coordonare politică mai eficiente. De asemenea, Kubilius a menționat posibilitatea unei cooperări extinse cu state din afara Uniunii Europene, precum Regatul Unit, Norvegia și Ucraina, în cadrul unei posibile Uniuni Europene a Apărării.
Rolul NATO și viitorul apărării europene
Comisarul a abordat, de asemenea, relația dintre obligațiile Uniunii Europene și cele ale NATO. Accentul pus pe necesitatea unei apărări europene mai puternice vine pe fondul unor schimbări în poziționarea Statelor Unite ale Americii. Oficialii americani au indicat o posibilă trecere de la un model de apărare centrat pe SUA la unul în care statele europene ar trebui să joace un rol mai important în asigurarea securității continentului.
Kubilius a ridicat o serie de întrebări privind viitorul arhitecturii de securitate europene, inclusiv rolul tratatelor actuale și capacitatea Uniunii de a dezvolta structuri proprii de apărare. Posibilele opțiuni discutate includ crearea unei forțe europene de reacție rapidă și a unui comandament militar comun. Totodată, cooperarea cu state din afara Uniunii Europene, precum Regatul Unit, Norvegia și Ucraina, rămâne un aspect important.
Necesitatea unui nou cadru legal
Andrius Kubilius a concluzionat că „structura juridică și constituțională actuală a apărării europene nu este suficientă pentru nevoile de securitate ale Uniunii”. Această declarație sugerează necesitatea unui nou cadru legal care să fie adaptat noilor cerințe și provocări de securitate. Politica de securitate și apărare a Uniunii Europene este în prezent reglementată de Tratatul privind Uniunea Europeană, care stipulează că apărarea rămâne în principal responsabilitatea statelor membre, iar rolul UE este limitat la cooperare și sprijin.
