Conform Economistul.ro: Legea Biodiversității deblochează fonduri europene, dar ambițiile naționale rămân modeste
Parlamentul ROMÂNIEI a adoptat, în regim de urgență, Legea privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Actul legislativ reprezintă un moment crucial pentru agricultura ROMÂNEASCĂ, asigurând deblocarea unei tranșe de aproximativ 972 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Legea integrează protecția mediului în mecanismele de subvenționare a fermelor, însă o analiză a textului final dezvăluie un decalaj semnificativ între obiectivele naționale și cele europene în privința agriculturii ecologice.
Compromis legislativ privind pesticidele
Traseul legislativ al strategiei a fost marcat de negocieri intense. Inițial aprobată de Guvern ca Hotărâre, documentul a fost retras pentru a fi transpus printr-un act cu putere de lege, conform solicitării Comisiei Europene. Sub presiunea lobby-ului agriculturii convenționale, textul a suferit modificări semnificative. În forma inițială, se prevedea o reducere matematică cu 50% a utilizării pesticidelor și fertilizanților sintetici. Forma finală aprobată transformă această țintă într-o obligație de „diminuare a riscurilor de poluare”.
Această modificare semantică ridică semne de întrebare din partea asociației INTER-BIO și a forului european IFOAM Organics Europe. Măsurarea „riscului” fără o reducere fizică a substanțelor ar putea genera dificultăți în raportarea către Bruxelles. Cea mai sigură metodă de a reduce riscul chimic este, conform INTER-BIO, extinderea suprafețelor ecologice certificate, acolo unde aceste inputuri sunt interzise.
Ambiții modeste pentru sectorul ecologic
Strategia europeană „De la fermă la furculiță” vizează atingerea unui procent de 25% suprafețe agricole ecologice până în 2030. În contrast, România se situează pe ultimele locuri în UE, cu aproximativ 5,7% din suprafața agricolă utilizată certificată ecologic, conform datelor FIBL 2026. Planul Strategic Național își propune o țintă de sub 6% pentru anul 2030. INTER-BIO atrage atenția că, fără stimulente financiare clare și sprijin direct din fondurile de biodiversitate, România riscă să rămână un exportator de materie primă brută, ratând tranziția verde.
Riscul exportului de materie primă brută
Planul Național de Acțiune subliniază o problemă structurală: peste 80% din producția ecologică internă este vândută ca materie primă brută către piețele vest-europene. Produsele cu valoare adăugată ridicată, precum legumele, fructele, lactatele și alimentele procesate, sunt rareori găsite în rețelele comerciale autohtone. Pentru ca noua Lege a Biodiversității să devină o oportunitate economică, sunt necesare măsuri suplimentare. Acestea includ investiții în logistică pentru colectare și ambalare, introducerea unor cote obligatorii de alimente ecologice în achizițiile publice și publicarea de date transparente privind suprafețele ecologice productive.
Costin Lianu, președintele INTER-BIO, subliniază că fondurile PNRR ar trebui direcționate către fermierii care adoptă deja practici agroecologice, aceștia livrând un volum mai mare de biodiversitate. Adoptarea legii este un pas necesar pentru atragerea fondurilor, însă succesul real va depinde de normele metodologice de aplicare. INTER-BIO propune finanțarea prioritară a fermierilor bio, definirea clară a extinderii suprafețelor ecologice ca indicator de reducere a riscului de poluare și sprijinirea utilizării de semințe tradiționale.
Sursa: Economistul.ro
